Ce SCUMPIRI aduce 1 septembrie în buzunarele românilor

31 august 2013 | 1 comentariu

scumpiriToamna vine cu scumpiri la biletele de tren, accize mai mari la alcool, noi accize la bunurile de lux şi concedieri masive în companiile de stat. Singura veste bună este legată de reducerea TVA-ului la pâine, de la 24% la 9%, care s-ar putea vedea  într-o ieftinire de câţiva bani la pâinea de 1 leu.

Guvernul a avizat la sfârşitul lunii iulie reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine la 9%, începând cu 1 septembrie, mizând pe o reducere a evaziunii fiscale în industria panificaţiei. Marii retaileri s-au angajat deja să scadă preţul la pâine în conformitate cu diferenţa de 15 procente de la TVA.

Pentru a compensa impactul bugetar negativ al reducerii TVA-ului la pâine, Executivul a decis creşterea tot din septembrie a accizelor la alcool şi introducerea de noi accize la bunuri de lux. Toate aceste creşteri de accize se vor vedea în majorarea preţurilor la produsele supuse accizării.

Călătoriile cu trenul vor fi de asemenea mai scumpe de la 1 septembrie, cu până la 10%, în funcţie de distanţă şi de tipurile de tren. Poşta Română va renunţa la 3.650 de angajaţi, iar sute de alţi angajaţi din societăţi de stat sau instituţii publice vor îngroşa rândul şomerilor.

Biletele de tren se scumpesc cu până la 10%

Preţul biletelor de tren se va majora, diferenţiat, pe zone kilometrice, cu până 10% de la 1 septembrie 2013, potrivit unui Ordin pentru aprobarea tarifelor de deservire generală din transportul feroviar public de călători prezentat de Agerpres.

Astfel, de la 1 septembrie, preţul biletelor de tren va creşte cu procente cuprinse între 0,9% şi 10%. Potrivit Ordinului, în cazul unui tren Regio, preţul unui bilet la clasa a II-a pentru 51-60 de km ar putea creşte de la 7,30 lei, cât este în prezent, la 7,50 lei, în timp ce pentru un tren Inter Regio, pe aceeaşi rută, preţul unui bilet se va majora de la 14,10 lei, la 14,50 lei.

Pentru 301-350 de km, preţul unui bilet de tren la clasa a II-a va creşte de la 34,70 lei la 42 lei, iar în cazul unui tren Inter Regio, pe aceeaşi rută, preţul unui bilet va creşte de la 67,30 lei la 71,50 lei. Tariful de rezervare a locului va creşte de la 3,3 lei în prezent la 4 lei.

La trenurile InterRegio, preţul plătit pentru un bilet la clasa a II-a va fi majorat pe rutele Bucureşti – Braşov (166 km) şi Bucureşti – Constanţa (225 km) de la 47 lei la 50,5 lei, respectiv de la 58,2 lei la 62 lei. Pentru un drum de la Bucureşti la Craiova (209 km), tariful va urca de la 58,2 lei la 62 lei, iar în cazul unei călătorii Bucureşti – Iaşi (405 km), un bilet va costa 94,5 lei, de la 85,7 lei în prezent, potrivit informaţiilor prezentate de Mediafax.

Măsura de scumpire a biletelor de tren a fost justificată de şefii CFR Călători prin evoluţia inflaţiei din ultimii doi ani şi majorarea unor costuri ale companiei de transport cu combustibili, energie sau piese. Ultima majorare de tarife a fost făcută la data de 14 august 2011, inflaţia din perioada august 2011- iunie 2013 a fost de 8,3%.

Accize mai mari pentru alcool şi noi accize la bunurile de lux

Tot de la 1 septembrie vor creşte accizele la alcool şi vor fi introduse şi accize pentru bunuri de lux, cum sunt maşinile cu motor peste 3.000 cmc, bijuterii, obiecte din aur, iahturi, ceasuri de lux şi anumite tipuri de armament, utilizate de persoane fizice, potrivit unei ordonanţe adoptate de la finalul lunii iulie. 

Veniturile suplimentare la buget din aceste accize sunt estimate la 300 milioane lei pentru anul curent. Măsura a fost introdusă pentru a compensa impactul negativ al reducerii TVA la pâine la 9%, calculat la 100 milioane de lei.

Noi accize vor fi introduse la bijuteriile din aur şi platină, cu excepţia verighetelor, nivelul accizei fiind de 1 euro pe gram pentru aurul sub 14K şi doi euro pe gramul de aur de peste 14K.

Pentru confecţiile din blănuri naturale se va plăti o acciză de 50 de euro pentru cele care costă sub 1.500 de euro, acciza crescând gradual până la 1.200 euro pentru blănurile mai scumpe de 6.000 de euro.

Maşinile noi şi rulate (din import) cu motoare mai mari de 3.000 cmc vor fi accizate cu 1 euro pe cmc, potrivit Agerpres, pentru cilindreea care depăşeşte nivelul menţionat.

Armele deţinute de persoanele fizice vor fi accizate gradual, de la 50 de euro pentru cele cu o valoare sub 500 de euro, până la 1.500 de euro pentru cele mai scumpe de 6.000 de euro, iar cartuşele vor fi taxate de asemenea cu 0,1-0,4 euro pe bucată în funcţie de categoria de preţ.

Pentru navele cu vele, mai lungi de 8 metri, se va plăti o acciză de 500 de euro pentru fiecare metru liniar din lungime, iar pentru iahturile cu motor acciza va fi de 10 euro pe CP, dacă motorul este mai mare de 100 CP.

Accizele la alcool vor creşte la 1 septembrie de la 750 euro/hectolitru la 1.000 de euro/hectolitru. Practic băuturile spirtoase, atât cele din comerţ cât şi vinul şi ţuica produse în casă, se vor scumpi cu 25%.

Creşterea accizelor pentru anumite bunuri de lux şi introducerea de accize în cazul altor bunuri este destinată să compenseze impactul bugetar negativ pe care l-ar putea determina reducerea TVA la pâine, de la 24% la 9%, iar veniturile suplimentare din accize sunt estimate la 300 milioane lei până la finalul anului 2013. 

Concedieri la Poştă, Electrocentrale şi CET-uri

Începând din luna septembrie Poşta Română va renunţa la 3.650 de angajaţi, dintr-un total de 32.887 salariaţi câţi are în prezent.

În prima fază a procesului de restructurare, 2.392 de angajaţi ai Poştei au optat pentru disponibilizarea colectivă, iar restul de 1.258 vor fi selectaţi în urma unui proces de testare profesională, pe baza cunoştințelor specifice posturilor.

Potrivit unei comunicat al companiei, în prima decadă a lunii septembrie, se vor emite deciziile de încetare a contractului de muncă, cu acordarea preavizului legal. Pentru anul 2013, din bugetul asigurărilor pentru șomaj au fost alocate 7,4 milioane lei pentru plăţile corespunzătoare personalului disponibilizat de la Postă.

Guvernul a dat undă verde şi concedierilor de la mai multe societăţi de producere a agentului termic, avizând alocarea fondurilor pentru achitarea venitului de completare -

Conform planurilor de disponibilizare aprobate anterior la nivelul societăţilor, CET Brăila va renunţa la 140 de angajaţi, Termon Oneşti, la 37 de angajaţi, Termica Suceava, la 295 angajaţi şi CET Bacău, la 104 angajaţi.

Şi la ANAF vor fi disponibilizate circa 300-400 de persoane în cursul lunii septembrie, după finalizarea procesului de reorganizare din punct de vedere operaţional. O parte dintre angajaţi vor avea posibilitatea să opteze pentru transfer sau pentru detaşare în alte structuri regionale.

Nu toţi şomerii de la stat mai primesc veniturile de completare

Guvernul a decis în această săptămână ca venitul lunar de completare destinat sprijinirii disponibilizaţilor din companiile de stat până la găsirea unui nou loc de muncă să nu mai fie acordat tuturor, ca până în prezent, ci doar acelor salariaţi care se vor încadra în anumite condiţii.

În proiectul de ordonanţă a fost prevăzut că persoanele disponibilizate din companiile de stat vor beneficia de măsuri de protecţie socială doar dacă planul de disponibilizare prevede concedierea colectivă a unui număr mai mare de 1.000 salariaţi din acea unitate, potrivit Mediafax.

“Începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei, venitul lunar de completare prevăzut de OU 36/2013 se va acorda numai persoanelor disponibilizate în condiţiile stabilite prin această ordonanţă de urgenţă, din cadrul operatorilor economici reclasificaţi în sectorul administraţiei publice conform listei publicate de INS”, se arată într-un comunicat al executivului.

Conform legii aplicate până în prezent, persoanele disponibilizate primesc indemnizaţie de şomaj, venit lunar de completare şi plăţi compensatorii acordate în conformitate cu prevederile contractelor de muncă aplicabile la nivelul fiecărei societăţi.

Venitul lunar de completare este stabilit odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj.

Venitul de completare este acordat lunar, pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, respectiv pe 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 -10 ani, pe 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 şi 15 ani, pe 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 şi 25 de ani, şi pe 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de peste 25 de ani.

Revine taxa la Podul de la Feteşti

Autorităţile au suspendat până la 1 septembrie taxa la podul de la Feteşti pentru cei care se deplasau vinerea de la Bucureşti la Constanţa şi duminica pe sensul Constanţa-Bucureşti, pentru fluidizarea traficului.

Odată cu venirea toamnei, taxa revine pentru toţi şoferii care trec podul peste Dunăre. Se va plăti 11 lei pentru orice vehicul cu masa totală mai mică sau egală de 3,5 tone, 37 lei pentru microbuze şi 49 lei pentru autocare.

Un efect posibil al reducerii TVA-ului la pâine: păstrarea locurilor de muncă în industria panificaţiei

Pe lângă reducerea preţului la pâine, diminuarea TVA-ului de la 24% la 9% la produsele de panificaţie ar putea salva locuri de muncă în domeniu, potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin

“În momentul în care am introdus şi am militat pentru această măsură de reducere a TVA la pâine, pe tot lanţul de producţie, – pentru că nu vorbim numai de pâine, vorbim şi de făină, şi de cereale, unde chiar dacă va exista taxarea inversă, decontul se va face pe un TVA de 9% şi nu pe TVA de 24% – în momentul acela am avut în vedere, în primul rând, crearea unui mediu concurenţial corect”, a spus Constantin, citat de Ziarul Financiar.

Potrivit ministrului Agriculturii, există unităţi de panificaţie care îşi plătesc taxele şi impozitele în mod corect, care au foarte mulţi angajaţi şi care, din cauza competiţiei neloiale, nu reuşesc să îşi acopere costurile de producţie, fiind la limita insolvenţei sau a falimentului.

“În acel moment, când am propus această măsură, am vizat exact crearea acestui cadru concurenţial, salvarea acestor unităţi, salvarea locurilor de muncă. Sigur că ne interesează foarte mult ca odată cu scăderea TVA să avem venituri, aceleaşi venituri, dacă nu chiar mai mari la bugetul de stat”, a afirmat Constantin.

El a adăugat că, în acelaşi timp, s-a avut în vedere şi scăderea preţului pâinii, generată de această măsură.

 

 

Etichete: , , ,

Categorie: Naţionale

Comentarii (1)

Trackback URL | RSS Feed comentarii

Responsabilitatea juridică a comentariilor revine în totalitate autorilor, care își asumă în întregime și consecințele legale

  1. Ciors Iuliu spune:

    Perfect!Se va ajunge la situaţia când se va produce pe stoc, urmând falimente în serie deoarece puterea de cumpărare a populaţiei nu creşte şi nu se peconizează acest lucru.Aşa că;noi ne vom uita la mărfuri iar ele se vor uita la noi, iar statul prin reprezentanţii lui deştepţi va încasa doar atât cât să ţină pe linie de plutire economia.Dar pe cine interesează acest lucru atâta timp cât salariile lor sunt asigurate lună de lună fără întârziere?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

  • RSS
  • Facebook
  • Google+
  • LinkedIn
  • YouTube
  • Pinterest