Parlamentul European pe înțelesul tuturor! De ce mergem la vot pe 25 mai!

24 mai 2014 | 0 comentarii

EuroParlParlamentul European este una din instituţiile fundamentale ale Uniunii Europene. Parlamentul European, a cărui legitimitate derivă din votul universal direct, este ales la fiecare cinci ani. De-a lungul timpului, el a acumulat constant putere şi influenţă, printr-o serie de tratate. Aceste tratate, în special Tratatul de la Maastricht din 1992, Tratatul de la Amsterdam din 1997 și Tratatul de la Lisabona din 2009, au transformat Parlamentul European dintr-un organism pur consultativ într-un parlament legislativ, cu puteri similare cu cele ale parlamentelor naţionale.

Componența actuală a Parlamentului European este de 766 de membri din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, configurația fiind astfel: 274 de mandate Grupul Partidului Popular European (PPE), 195 de mandate Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European (PSE), 85 de mandate Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), 58 de mandate Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, 56 de mandate Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, 35 de mandate Grupul Stângii Unite, 33 de mandate Grupul Europei Libertății și Democrației, precum și 33 de mandate neafiliate niciunui grup politic.

România are în momentul de față, un număr de 33 de mandate, repartizate astfel:

-          14 membri în Grupul Partidului Popular European (PPE) – 9 de la PDL, 2 de la UDMR, 1 de la PNȚCD, 1 de la Mișcarea Populară, 1 independent,

-          11 membri în Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European (PSE) – 10 de la PSD, 1 de la PC

-          5 membri în Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) – 5 de la PNL

-          3 membri neafiliați niciunui grup politic – 2 de la PRM și 1 de la PSD.

Parlamentul European este singura instituţie comunitară care se întâlneşte şi îşi ţine dezbaterile în public. Dezbaterile, opiniile şi rezoluţiile Parlamentului se publică în Monitorul Oficial al Uniunii Europene. Parlamentul European joacă un rol important în procesul numirii Comisiei Europene. După ce aprobă nominalizarea pentru Preşedintele Comisiei, Parlamentul audiază membrii nominalizaţi pentru Comisie, numind apoi Comisia printr-un vot de încredere. Această putere vine să completeze dreptul Parlamentului de a cenzura Comisia – o armă politică puternică, de vreme ce adoptarea unei moţiuni de cenzură ar obliga Comisia să demisioneze.

Membrii Parlamentului European sunt aleşi prin sufragiu universal direct, într-un sistem de reprezentare proporţională – fie pe bază regională, cum este cazul în Italia, în Marea Britanie şi în Belgia, fie pe bază naţională, cum se întâmplă în Franţa, Spania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi în alte ţări, sau într-un sistem mixt, ca în Germania. Peste tot se aplică aceleaşi reguli democratice, iar dintre acestea în special dreptul de vot la vârsta de 18 ani, egalitatea între femei şi bărbaţi, şi votul secret. În unele state membre, cum ar fi Belgia, Luxemburg şi Grecia, participarea la vot este obligatorie.

Membrii Parlamentului European nu au voie să desfăşoare anumite activităţi profesionale sau să deţină anumite funcţii (spre exemplu, funcţia de judecător, ministru sau director al unei companii de stat). De asemenea, ei trebuie să se supună legilor naţionale care restricţionează sau interzic mandatele duble.  De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht,  orice cetăţean al unui Stat Membru al Uniunii Europene care trăieşte în altă ţară a Uniunii poate vota sau candida la alegeri în ţara sa de rezidenţă.

În Parlament, Membrii se adună în grupuri politice, nu în delegaţii naţionale. În prezent, Parlamentul are opt grupuri politice, plus membri “independenţi”. Aceste grupuri politice cuprind membri din peste o sută de partide politice naţionale. Membrii Parlamentului European se întâlnesc în şedinţă plenară, timp de o săptămână, la Strasbourg, unde este sediul Parlamentului European.

Comisiile parlamentare se întâlnesc, în general, două săptămâni pe lună la Bruxelles, pentru a uşura contactul cu Comisia şi Consiliul European. Cea de a treia săptămână este rezervată întâlnirilor grupurilor politice, iar cea de a patra, pentru şedinţa plenară de la Strasbourg. Parlamentul mai are şi întâlniri plenare suplimentare la Bruxelles. Secretariatul se află la Luxemburg. Deşi îşi are sediul la Strasbourg, Parlamentul European are trei puncte de lucru, din motive istorice.

Pe lângă adoptarea propunerilor legislative şi a bugetului, Membrii Parlamentului European mai analizează şi activitatea Comisiei Europene şi a Consiliului European, punând întrebări orale asupra unor chestiuni specifice Membrilor Comisiei şi Consiliului, în cadrul şedinţelor în plen.

În ceea ce priveşte prevederile Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, acesta este rezultatul eforturilor făcute la nivel european pentru a depăşi impasul provocat de respingerea Constituţiei Europene la referendumurile din Franţa şi Olanda. Tratatul a reuşit să păstreze cele mai importante prevederi din Tratatul privind o Constituţie Europeană. Fie că vorbim despre personalitatea juridică a Uniunii Europene, fie că ne referim la Carta Drepturilor Fundamentale sau la creşterea influenţei Parlamentului European sau a parlamentelor naţionale, toate acestea sunt progrese care vor contribui la creşterea eficienţei instituţiilor europene şi a proceselor de luare a deciziei în Uniunea Europeană.

Astfel, conform prevederilor Tratatului de la Lisabona,  Parlamentul European va avea rolul de colegislator, de autoritate bugetară şi exercită un control politic asupra Comisiei. Constituţia întăreşte rolul de colegislator al Parlamentului, iar numărul maxim de parlamentari va fi de 751. Cel mai mare stat, Germania, va avea 96 de membri, iar cele mai mici, Malta şi Luxemburg, vor avea 6. Puterile Parlamentului vor creşte astfel încât 95% din reglementările europene vor fi decise prin procedura codeciziei, care va deveni procedură legislativă ordinară.  Parlamentul European va trebui să aprobe toate acordurile şi înţelegerile acoperite de procedura legislativă ordinară, acordurile de asociere şi cele cu implicare instituţională şi bugetară. Personalitatea juridică unică şi desfiinţarea sistemului de pilieri înseamnă că şi cel de-al treilea pilier, cel al justiţiei şi afacerilor interne va dispărea după o tranziţie de cinci ani, iar în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei, incluzând Schengen, principiul va fi acela al politicilor comune. Noua procedură bugetară asigură o egalitate totală a repartizării puterii legiferante între Parlament şi Consiliu. Creşterea rolului Parlamentului European va duce la întărirea legitimării democratice a legislaţiei europene, Parlamentul European fiind singura instituţie europeană ai cărei membri sunt aleşi în mod direct, prin vot universal, de cetăţenii statelor membre.

În România, cei 18,4 milioane cetățeni cu drept de vot (conform listelor electorale permanente) sunt chemați în data de 25 mai să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European. Conform Tratatului de la Lisabona, numărul de aleși în Parlamentul European este de 751. În cadrul alegerilor pentru Parlamentul European în România, vor fi desemnați 32 de europarlamentari. România are acum 32 de mandate, adică va trimite 32 de reprezentanți în Parlamentul European.

Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare în anul 2009, prevede alegerea președintelui Comisiei Europene de către plenul noului Parlament European, la propunerea Consiliului European. Acesta trebuie să aibă în vedere rezultatul alegerilor (art. 17 alin. 7 din tratat). Candidații pentru ocuparea funcției de președinte al Comisiei Europene sunt: Jean-Claude Juncker din partea Grupului Partidului Popular European (PPE), Martin Schulz din partea Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European (PSE), Guy Verhofstadt din partea Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), Alexis Tsipras, lider al stângii radicale europene și Ska Keller din partea Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană.

Etichete: ,

Categorie: Locale

Responsabilitatea juridică a comentariilor revine în totalitate autorilor, care își asumă în întregime și consecințele legale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

  • RSS
  • Facebook
  • Google+
  • LinkedIn
  • YouTube
  • Pinterest