Primarul Coica susţine că PNL a vrut să anuleze Zilele Oraşului din cauza campaniei

5 mai 2016 | 22 comentarii

Doina FeherPrimarul Dorel Coica a declarat astăzi într-o conferinţă de presă că PNL ar fi vrut să anuleze Zilele Oraşului Satu Mare din cauza campaniei electorale.

Vreau să mulţumesc consilierilor că nu au ţinut cont de doamna consilier de la PNL Doina Feher, am şi uitat-o, înseamnă că n-a fost un consilier valoros, care la o întâlnire a venit şi ne-a spus că s-a discutat în grupul lor de la PNL că ar fi bine să anulăm Zilele Oraşului pentru că e campanie electorală. Am spus, doamnă, ne-aţi face un serviciu să propuneţi dvs, PNL-ul, să anulăm Zilele Oraşului. O să se bucure şi sătmărenii pentru asta şi o să vă voteze numai pe dvs. Ăsta a fost punctul dânsei de vedere, bineneţeles că nu a fost îmbrăţişat de ceilalţi consilieri care şi-au dat seama că e un punct de vedere transmis de PNL prin doamna Feher, dar un punct de vedere pe care nu l-a luat nimeni în seamă“, a declarat Dorel Coica.

Etichete: , , , ,

Categorie: Locale

Comentarii (22)

Trackback URL | RSS Feed comentarii

Responsabilitatea juridică a comentariilor revine în totalitate autorilor, care își asumă în întregime și consecințele legale

  1. Haha spune:

    Vai, ar fi venit Sfaristu’ Lumii daca nu aveam Zilele Orasului. Un poPULIST precum Coica mai rar vezi… el si Stef ar face orice cu mici si bere gratis, numai pentru cateva mii de voturi in plus!

  2. Adrian b spune:

    Ha.Ha.Ha vai de voi cei din P.N.L și Coica rade de voi.

  3. jndasj spune:

    neaparat ne mai trebuie o editie a zilelor orasului in care sa se bucure primarasul de ultimele zile a le lui de primaras in care nu prea a facut mare lucru pentru oras si am ajuns in coada tarii ca si judet. Felicitarii domnilor coica si stef

  4. hodoronc-tronc spune:

    Ăsta-i stilul lui Dorel:daca unul zice ceva ce nu-i convine,gata,il da la ziar si il injoseste in tot felul.Un caracter aparte acest Dorel Costel.

  5. Zeus spune:

    Spre deosebire de Coica, candidatul PNL, Adrian Cozma,are proiecte nepopuliste, benefice comunităţii sătmărene, de revenire la normalitate…

    Pentru un om cu convingeri de dreapta, orice acțiune politică are drept referință comunitatea. Doctrinele dreptei nu au în vedere statul și creșterea prerogativelor acestuia, decât în măsura în care vizează siguranța cetățeanului, apărarea națională și justiția. Discursul omului de dreapta vizează însă comunitățile și mai ales comunitatea esențială, cea a familiei.

    Respectul față de valorile familiei și grija pentru bunăstarea acesteia ghidează în mod fundamental proiectele unui politician al dreptei, fie ele proiecte naționale, vizând comunitatea ca sumă a tuturor cetățenilor, fie proiecte locale, care țintesc comunități mai restrânse geografic, cu o istorie locală specifică.

    Ce poate face un primar pentru a sprijini comunitatea esențială a familiei? Ce măsuri sunt la îndemâna administrației locale care pot ținti bunăstarea generală, nu doar materială, a familiilor?

    În momentul de față, în municipiul Satu Mare putem inventaria următorele probleme:

    1. Satu Mare este un oraș din care se pleacă. Aceasta înseamnă că, în curând, ne va fi greu să identificăm familii sătmărene care să aibă în componență 3 generații de rezidenți. Pleacă tinerii, iar asta va duce la o îmbătrânire a populației, la probleme cu forța de muncă și cu cheltuielile sociale.
    2. Satu Mare nu are o ofertă educațională competitivă și, în consecință, nu are o ofertă interesantă pentru investitorii interesați de o forță de muncă mai bine calificată. Tinerii iau aici startul în posturi cu calificare precară, prost plătite, acest lucru afectând orice alte planuri de dezvoltare și bunăstare personale: întemeierea unei familii, locuință personală etc.

    3. Administrația locală nu are oferte incluzive pentru familii, nici în ceea ce privește instituțiile, nici spațiul public, nici evenimentele. Să ne gândim doar la caracterul politizat și chiar etnicizat al unei manifestări precum Ziua Familiei.

    Care sunt soluțiile locale pentru a schimba această situație generală, în care fenomenul migrației este simptomul cel mai grav?

    1. În primul rând, administrația locală trebuie să privească cu bunăvoință și să încerce să sprijine activitățile economice care susțin o familie și îi asigură bunăstarea. De pildă, de curând, în Satu Mare au fost majorate la maximum impozitele pe clădirile în care se desfășoară activități economice. Dar, o știm foarte bine: multe dintre aceste activități economice susțin de fapt o familie. O familie ai cărei membri nu doresc să depindă de stat, vor să fie independenți, să le asigure copiilor o șansă în plus, inclusiv una la o educație mai bună. De ce să împovărăm o astfel de familie cu un impozit majorat? O administrație locală trebuie să vorbească în egală măsură de bugetul local ca și despre bugetele zecilor de mii de familii care alimentează în bună parte acest buget. Alte exemple de bunăvoință față de activitățile ecomomice ale familiilor pot fi taxa disproporționată în acest moment pentru autorizarea localurilor de alimentație publică – iarăși de multe ori mici afaceri de familie, chiria percepută în piețe, care descurajează producătorii locali familiali etc.

    2. O altă soluție este cea a creării unei adevărate alianțe între părinți, administrație locală și profesori pentru îmbunătățirea ofertei educaționale locale. Administrația locală, ca finanțator principal și ca mediator între mediul de afaceri și comunitate, poate sprijini acele proiecte care asigură pregătirea pentru piața muncii a unor tineri bine calificați. În programul meu pentru educația locală, am în vedere proiecte pilot realizate în colaborare cu investitori locali. Aceștia ar putea, în parteneriat cu Primăria, să utileze modern atelierele unor școli de meserii, pregătindu-și de pe băncile școlii forța de muncă bine calificată – și mai bine plătită.
    3. Stimularea revenirii în Satu Mare a tinerilor cu studii superioare și calificare înaltă. În programul de restart liberal al economiei locale, propun investiția într-un centru-incubator de afaceri și idei. Am în vedere zona reabilitată din vecinătatea Turnului Pompierilor. Aici, organizații economice sau non-guvernamentale care pot adăuga valoare orașului prin idei și proiecte pot primi găzduire cu chirie preferențială. Putem lupta astfel împotriva exodului de profesioniști din Satu Mare, putem încuraja tinerii absolvenți de studii superioare să se întoarcă în oraș pentru a-și deschide afaceri și a demara proiecte importante pentru comunitate.
    4. Creșterea ofertei instituționale și de evenimente adresate familiilor. Îmi doresc deschiderea unor centre de socializare pentru pensionari – și nu numai – în toate cartierele sătmărene. Avem spații neutilizate în toate cartierele orașului. Aceste spații pot fi închiriate la un cost mic de către Primărie, amenajate și utilate pentru a deveni centre de socializare. Prin parteneriate cu asociații ale pensionarilor și cu parohiile, aceste centre pot găzdui activități recreative, pot fi dotate cu biblioteci și săli de studiu în care bunicii să-și ajute nepoții la lecții, iar în timp pot să adăposteacă și cabinete medicale. Acest tip de colaborare între administrația locală și organizații non-guvernamentale/parohii trebuie extins și în ceea ce privește oferta de evenimente adresate comunității. În acest moment, administrația aproape că deține monopolul asupra acestor evenimente, iar calitatea lor lasă mult de dorit, Satu Mare având o ofertă culturală cât se poate de provincială, neincluzivă și lipsită de aport creativ diferențiator. E momentul să schimbăm aceste lucruri.

  6. Sătmărean spune:

    Economia sătmăreană are nevoie de un restart liberal, de un primar liberal, Adrian Cozma!

    Primăria unui municipiu poate face foarte mult pentru dezvoltarea economiei locale. În primul rând poate impune o VIZIUNE BUGETARĂ AXATĂ PE INVESTIȚII, nu pe cheltuieli de funcționare. Adică o viziune complet diferită de ceea ce se întâmplă acum în Satu Mare. Apoi, poate opta pentru taxe și impozite locale care să încurajeze investitorii, nu să-i sufoce. În al treilea rând, trebuie ca, prin investițiile în lucrări publice, să creeze INFRASTRUCTURA CARE SĂ ATRAGĂ INVESTITORII. Și, bineînțeles, e nevoie să-și suplimenteze bugetul PRIN ATRAGEREA DE FONDURI EUROPENE și CREDITE PENTRU DEZVOLTARE.

    Din păcate, niciuna dintre aceste opțiuni nu este urmată coerent de administrația locală.

    PROBLEME:

    • Municipiul Satu Mare are venituri bugetare pe cap de locuitor comparabile cu ale altor municipii care se dezvoltă, nu stagnează: Oradea, Arad, Baia Mare, chiar Timișoara și Cluj-Napoca. Problema e că, în Satu Mare, majoritatea covărșitoare a cheltuielilor se duc pe funcționare, nu pe investiții și dezvoltare.

    • Satu Mare nu atrage fonduri europene și nici nu accesează credite pentru dezvoltare, care să suplimenteze bugetul local, așa cum se întâmplă în municipiile mai devreme enumerate. În 2016, lucrările pentru care au fost semnate contracte de finanţare din fonduri externe nerambursabile au o valoare cu puțin peste 3 milioane lei – adică ceva mai mult de 1% din buget.

    • Administrația locală a optat pentru majorarea maximă a unor taxe și impozite care vizează agenții economici, mai cu seamă în ceea ce privește clădirile nerezidențiale. Majorarea descurajează investițiile și dezvoltarea.

    • Administrația ultimilor ani a construit puțin și prost. Mă refer mai ales la drumurile orașului, atât de necesare unui investitor. S-au preferat lucrări scumpe și de proastă calitate, încredințate unei firme de casă, care au grevat bugetul și așa mic alocat dezvoltării.

    SOLUȚII:

    • Adoptarea unei viziuni bugetare similare cu cea a municipiilor care se dezvoltă: alocarea pentru investiții a unui procent minim de 30% din buget (acum, în Satu Mare, procentul e de 16%; în Arad, doar investițiile noi, pentru 2016, sunt în sumă egală cu totalul investițiilor din Satu Mare; Timișoara alocă dezvoltării 40% din buget etc.).

    • Scăderea costurilor și creșterea calității pentru lucrările publice. Licitații cu adevărat deschise, cu caiete de sarcini întocmite fără dedicație. Orice antreprenor în construcții poate spune că parcarea din fața unui supermarket se realizează cel puțin la jumătate din prețul unei parcări din cartierele sătmărene. Iar de comparația calitativă nici nu poate fi vorba.

    • Scăderea nivelului de impozitare. Trebuie să revenim la impozitarea rezonabilă a clădirilor cu destinație economică. Nu trebuie să suprataxăm activitatea economică, inclusiv a investitorilor mici și mijlocii. Există taxe locale pentru care Primăria nu oferă niciun serviciu în schimb. De pildă, taxa de autorizare a activității de alimentație publică este vădit disproporționată față de activitatea economică pe care o taxează. Veniturile bugetului local trebuie să vină din activitatea economică în dezvoltare, nu din taxarea împovărătoare a celei existente.

    • Investiții în infrastructură, mai ales în drumuri de calitate. Un agent economic vrea să se aprovizioneze și să-și transporte marfa în condiții de siguranță și într-un timp previzibil. Din păcate, în Satu Mare, în zone cu clar potențial de dezvoltare industrială și nu numai, avem drumuri de pământ sau pietruite. Nu avem o șosea de centură, iar traversarea orașului adaugă costuri uriașe de timp.

    • Accesarea fondurilor europene pentru aceste investiții prioritare în dezvoltarea economică. Credite prudente pentru investiții, mai cu seamă ca punte de siguranță în vederea respectării termenelor contractelor cu finanțare europeană.

    • Investiția într-un centru-incubator de afaceri și idei. Am în vedere zona reabilitată din vecinătatea Turnului Pompierilor. Aici, organizații economice sau non-guvernamentale care pot adăuga valoare orașului prin idei și proiecte pot primi găzduire cu chirie preferențială. Putem lupta astfel împotriva exodului de profesioniști din Satu Mare, putem încuraja tinerii absolvenți de studii superioare să se întoarcă în oraș pentru a-și deschide afaceri și a demara proiecte importante pentru comunitate. Tot aici își pot desfășura activitatea firmele de consultanță în accesarea fondurilor europene. Nu cred că deschiderea unui birou în cadrul Primăriei rezolvă problema accesării precare a acestor fonduri în ultimii ani. Pentru că salariile bugetarilor nu sunt suficient de motivante pentru a păstra adevărații profesioniști în atragerea fondurilor. Externalizarea consultanței în domeniu ar fi o soluție mult mai potrivită.
    • Investiții în învățământ. Am în vedere proiecte pilot realizate în colaborare cu investitori locali. Aceștia ar putea, în parteneriat cu Primăria, să utileze modern atelierele unor școli de meserii, pregătindu-și de pe băncile școlii forța de muncă bine calilficată – și mai bine plătită.

  7. observator spune:

    Noi, sătmărenii, avem nevoie de un oraş mai verde, un oraş mai viu. Proiectul liberal “SATU MARE, UN ORAŞ MAI VERDE, UN ORAŞ MAI VIU” vine în întâmpinarea doleanţelor sătmărenilor.
    Al treilea pilon strategic al proiectului pentru Satu Mare al lui Adrian Cozma este natura. Alături de investiţiile în infrastructură şi de un focus real pe cultură, o intervenţie strategică şi plină de imaginaţie în ceea ce priveşte spaţiile verzi şi spaţiile de joacă şi recreere poate schimba faţa oraşului. Şi, mai ales, poate reda cetăţenilor bucuria de locui într-un oraş îngrijit.

    PROBLEME:

    Oraşul nostru stă bine statistic în privinţa suprafeţei parcurilor şi a spaţiilor verzi. Suntem pe locul 10 în România ca număr de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Ar fi o poziţie onorantă, dacă nu am şti cum arată cu adevărat aceste spaţii verzi. Priviţi aleile parcurilor, par mai degrabă un traseu pentru sporturi extreme. Priviţi mobilierul urban, băncile de ciment şi lemn aproape putred, coşurile de gunoi puţine şi ruginite. Priviţi lacul Grădinei Romei, pe care plutesc PET-uri. Priviţi lacurile Cubic şi Pescăruş. Malul Someşului arată ca un maidan abandonat.

    În ultimii ani, administraţia nu a adăugat aproape niciun element natural acestor spaţii verzi moştenite. Intervenţia peisagistică e nulă, deşi orice peisagist modern ne poate spune că un parc trebuie să fie atrăgător în orice anotimp. Că florile, arbuştii şi arborii trebuie aleşi şi plantaţi astfel încât încât să înflorească, să înmiresmeze aerul, să ofere un spectacol natural pe tot parcursul anului.
    S-au realizat intervenţii punctuale de amenajare a unor spaţii publice de recreere şi de joacă, însă au fost făcute cu costuri exagerate. Cel mai recent exemplu este un spaţiu de picnic cu câteva mese care a costat nu mai puţin de 95 000 de euro. În acelaşi timp, aceste spaţii sunt lipsite de dotări elementare: toalete publice, coşuri de gunoi suficiente şi ţarcuri pentru plimbarea câinilor.

    În acelaşi timp, zone verzi tradiţionale şi cu valoare dendrologică au fost aproape abandonate. Grădina Romei, cu aleile ei sparte, cu trenuleţul transformat aproape într-o grămadă de fier vechi, cu băncile şi coşurile de gunoi degradate, e departe de a mai constitui o mândrie pentru sătmăreni.
    SOLUŢII

    Intervenţii rapide şi decisive pentru igienizarea spaţiilor verzi şi pentru reabilitarea infrastructurii: aleile, mobilierul urban aproape ruinat (bănci, coşuri de gunoi, chioşcuri abandonate). Rezolvarea prin măsuri drastice şi coordonate a invaziei ciorilor din Grădina Romei: aparate cu ultrasunete, plase-capcană, echipă de alpinişti utilitari care să distrugă periodic cuiburile, colaborare cu pompierii pentru utilizarea tunurilor cu apă etc.
    Intervenţii de urgenţă pentru igienizarea Lacurilor Cubic şi Pescăruş, transformate de actualul primar în gropi de gunoi.
    Modernizarea spaţiilor verzi şi a spaţiilor de joacă, prin investiţii creative, care să atragă publicul, de la copii, la seniorii oraşului. Mobilierul urban, băncile, chioşcurile, trebuie să aibă design creativ şi să fie multifuncţional.
    Adăugarea de valoare educaţională acestor spaţii. Pentru copii mai ales trebuie ca petrecerea timpului în aer liber să fie prilej de învăţare şi experimentare. Copiii pot învăţa în parcuri ştiinţele naturii, pot regăsi la locul de joacă lumea propriilor lecturi, a poveştilor, pot învăţa despre cultura oraşului Satu Mare.
    Adăugarea de valoare culturală spaţiilor publice. În parcuri, vreme de cel puţin jumătate de an, pot avea loc acţiuni culturale de amploare mică şi medie. Se pot amenaja scene şi tribune în aer liber cu costuri minine.
    Hot-spot-uri pentru acces la internet în cât mai mult locuri publice. În România, infrastructura de comunicaţii permite cu uşurinţă implementarea unor astfel de proiecte.
    În plus faţă de aceste măsuri cu termen de implementare scurt şi mediu, programul meu conţine alte două proiecte mari de investiţii în vederea reabilitării unor zone verzi extinse. Aceste două proiecte, pentru care vom obţine fonduri europene, sunt:

    Proiectul Someş Bulevard. E nevoie ca, între podul de cale ferată şi podul Golescu, malul Someşului să fie amenajat ca spaţiu verde urban. În acest moment, zona arată ca un maidan. Dar, amenajările şi investiţiile într-un proiect peisagistic ar face ca axa pietonală Coposu-Piaţa 25 Octombrie să se deschidă către o zonă naturală. În acest moment, această axă pietonală se întrerupe în faţa treptelor din vecinătatea Palatului Administrativ, trepte care duc către nicăieri (de fapt continuă către nişte pasarele aproape ruinate). În această zonă reamenajată poate fi mutată organizarea unor evenimente precum Târgul de produse tradiţionale, care acum sufocă şi agresează spaţiul modern amenajat pe pietonala Corneliu Coposu. Căsuţele de lemn sunt complet inadecvate acestui spaţiu, în plus ocupă un loc deschis în care s-ar putea amenaja o parcare modernă.
    Proiectul Noroieni. Pădurea din vecinătatea oraşului trebuie privită ca un dar. E nevoie să o facem mai atractivă pentru sătmăreni, amenajând-o ca o adevărată zonă de agrement. Există modele care s-au dovedit viabile şi de mare succes la public în alte oraşe ale României: Oradea – zona Ciuperca, Baia Mare – Dealul Florilor, Târgu Mureş – zona de agrement din jurul Grădinii zoologice, Arad – Pădurea Ceala. Lacul din pădurea Noroieni trebuie curăţat de vegetaţia invazivă. Trebuie amenajate spaţii de picnic pe suprafeţe mari. Pădurea trebuie unită cu oraşul printr-o pistă de biciclete paralelă cu o pistă de alergare cauciucată.

  8. Liberalul spune:

    În locul regenerării urbane a Centrului istoric, primarul Coica propune proiecte populiste.
    Liberalii sătmăreni,prin candidatul lor, Adrian Cozma, propun sătmărenilor un proiect de regenerare urbană a Centrului istoric.
    72% dintre sătmărenii chestionaţi sunt de părere că reabilitarea faţadelor clădirilor istorice şi a întregului Centru Vechi reprezintă o urgenţă şi o necesitate pentru Satu Mare.
    De aceea, am consultat un grup de lucru format din profesionişti pe teme de urbanism şi regenerare urbană. Tema: Centrul Istoric al oraşului Satu Mare, reabilitarea faţadelor şi, mai cu seamă, a zonei Turnul Pompierilor.

    IDEI:

    pentru problema faţadelor degradate există legislaţie naţională, e nevoie însă şi de acţiune locală.
    un program de regenerare urbană care să vizeze Centrul Istoric ar adăuga o imensă valoare turistică oraşului, redând în acelaşi timp sătmărenilor mândria locală, care pot regăsi plăcerea de a locui într-un oraş frumos, civilizat.
    transformarea Centrului Istoric ar dinamiza comerţul local: astăzi avem un centru de oraş second-hand, cu urme ale gloriei de altădată, dar ocupat de multe magazine tot second-hand.
    intervenţia de reabilitare trebuie făcută profesionist şi creativ; exemplu: calcane cu design spectaculos, care să transforme oraşul într-o adevărată galerie de artă în aer liber.
    SOLUŢII:

    urgenţa nr.1 sunt clădirile atât de degradate încât reprezintă pericol public; se impun măsuri drastice, inclusiv prin expropriere.
    atragerea de fonduri europene pentru regenerarea spaţiilor publice din Centrul Istoric: drumuri, trotuare, piaţete, spaţii verzi.
    un program colaborativ al Primăriei cu proprietarii clădirilor din Centrul Istoric, cu următoarele variante de lucru:
    reabilitare pe bani publici, proprietarii urmând să ramburseze contravaloarea lucrărilor în 5-10 ani
    reabilitare din banii proprietarilor
    acolo unde este posibil: cedarea către municipalitate, de către proprietari, a podurilor clădirilor, astfel încât, în schimbul contravalorii lucrărilor de reabilitare, municipalitatea să deţină spaţiu pentru construirea unor locuinţe noi prin mansardare.

  9. satmarean spune:

    Oraşul nostru, din nefericire, este, după 4 ani de administraţie pesedistă, un oraş departe de aşteptările sătmărenilor.
    Adrian Cozma, candidatul PNL la Primăria Satu Mare, a propus sătmărenilor proiectul- ELIBERAREA ORAŞULUI DE „MARILE GUNOAIE”.
    83% dintre sătmărenii chestionaţi consideră că Satu Mare e un oraş murdar şi că plătim o taxă de salubritate disproporţionat de mare faţă de calitatea serviciilor oferite.
    De aceea, împreună cu echipa mea de proiecte am realizat o mapare macro a zonelor cu deficienţe grave de salubrizare. Dacă vrei să semnalezi zone infestate de gunoaie, scrie-ne aici şi trimite-ne şi fotografii.

    Apoi, am analizat datele privind satisfacţia cetăţenilor faţă de serviciile publice din municipiile României, mai cu seamă din Regiunea Nord-Vest, ca şi tarifele pentru salubrizare din aceste municipii. Iată concluziile noastre.
    PROBLEME

    Plătim una dintre cele mai mari taxe de salubrizare din regiune. Plătim mai mult decât se plăteşte la Arad, Alba Iulia, Cluj-Napoca etc. . Dar suntem mulţumiţi de aceste servicii? Datele Institului pentru Politici Publice arată că nu. E mai curat în oraşul nostru decât în alte oraşe transilvane? Vedem asta cu ochiul liber.
    În ultimii ani, administraţia a transformat zone vaste ale oraşului în zone de depozitare a gunoaielor. E pur şi simplu incredibil ce s-a întâmplat cu lacurile Cubic şi Pescăruş. Zona Stadionului Unio a fost pur şi simplu abandonată de administraţie, pentru a deveni un ghetou.
    Alte spaţii urbane, din nefericire multe dintre ele spaţii verzi, sunt foarte murdare. Mai cu seamă Grădina Romei şi faleza Someşului.
    Cu astfel de zone de acumulare a gunoaielor, unele foarte apropiate de centru, oraşul Satu Mare, ca oraş de câmpie, în care orice vânt stârneşte grămezile insalubre, nu are cum să devină un oraş îngrijit. Acum, în Satu Mare există un puternic contrast între moştenirea naturală a oraşului, cu Someşul, parcurile şi zonele verzi, plus moştenirea lui arhitecturală de prestigiu, şi imaginea dezolantă a invaziei de gunoaie.
    SOLUŢII

    Auditarea de urgenţă a modului în care este compus şi negociat preţul serviciului de salubritate pentru sătmăreni, ca şi a respectării standardelor de calitate contractate. Identificarea, prin Garda de Mediu, a vinovaţilor pentru dezastrul din zonele Cubic şi Pescăruş, dar nu numai.
    Intervenţie de urgenţă în vederea eliberării oraşului de „marile gunoaie”, prioritate având zonele: lacul Cubic, lacul Pescăruş, stadionul Unio, faleza Someşului. Ridicarea şi transportul gunoiului din aceste zone, nivelarea cu pământ curat, adus din zone cu lucrări de infrastructură. De preferinţă, păstrarea ochiurilor de apă rămase încă la lacurile Cubic şi Pescăruş, curăţate de vegetaţia invazivă.
    Capacitarea fermă a Direcţiei de Asistenţă Socială în vederea utilizării intensive pentru aceste proiecte a forţei de muncă a asistaţilor sociali.
    Capacitarea şi sprijinirea pentru proiecte strict localizate a unor ONG-uri cu activitate ecologică, în vederea participării civice la aceste acţiuni de urgenţă. Crearea unui cadru colaborativ cu investitorii locali pentru sprijinirea acţiunilor de igienizare şi reconversie.
    După igienizarea de urgenţă, Primăria trebuie să organizeze un concurs naţional adresat peisagiştilor, care să propună soluţii de reconversie durabilă a acestor zone.
    Pentru lacurile Cubic şi Pescăruş s-ar putea opta chiar pentru păstrarea unei zone semi-sălbatice, ca ecosistem de interes mai ales pentru copii, asemănătoare proiectelor din alte oraşe europene: Londra – Woodberry Wetlands, Berlin – Pădurea Tegel, Bucureşti – Delta urbană Văcăreşti.

  10. Sătmărean spune:

    Satu Mare are nevoie de servicii de calitate,la preţ corect.
    PROBLEMA:
    Satu Mare ocupă ultimul loc între municipiile din regiunea Nord-Vest în topul infrastructurii şi serviciilor furnizate de administraţia locală. Suntem conduşi de prea mulţi ani de administraţii care subperformează.

    clasament

    • Plătim cea mai scumpă apă!
    Oare apa din Satu Mare e cea mai limpede? Nu, nu e mai limpede decât la Zalău sau la Cluj! Dar avem cele mai mari pierderi în reţea, de peste 40%, pierderi la fel de mari ca salariile managerilor Apaserv.

    • Plătim cea mai mare taxă de salubrizare!
    Plătim mai mult decât se plăteşte la Arad, Alba Iulia, Cluj-Napoca etc. Dar eşti mulţumit de aceste servicii? E mai curat în oraşul nostru decât în celelalte oraşe? Priveşte străzile, parcurile, fă un drum până la fostul lac Cubic, transformat într-o uriaşă groapă de gunoi, la nici 20 de minute de Primărie. Mergi până la lacul Pescăruş, la fel, o nouă groapă de gunoi. Ce concluzii tragi?
    • Plătim cele mai mari tarife pentru iluminatul public!
    Deşi suntem pe ultimele locuri ca grad de acoperire, încă departe de procentul de 100% din Oradea, Baia Mare, Cluj-Napoca… Atunci, oare pentru ce plătim atât de mult?

    SOLUŢIA?

    Auditarea de urgenţă a modului în care este compus şi impus preţul acestor servicii, ca şi a respectării standardelor de calitate contractuale.

    SERVICIILE DE CALITATE ŞI LA PREŢ CORECT SUNT UN DREPT AL CETĂŢENILOR, NU O FAVOARE FĂCUTĂ LOR DE AUTORITĂŢI, o propunere a candidatului PNL, Adrian Cozma.

  11. observator spune:

    Adrian Cozma, candidatul PNL la Primăria Satu Mare, propune o adevărată guvernare cetăţenească.

    DIN COMISIILE DE RECEPŢIE A LUCRĂRILOR PUBLICE TREBUIE SĂ FACĂ PARTE CEL PUŢIN UN REPREZENTANT AL LOCUITORILOR DIN ZONA DE VECINĂTATE.
    Pentru că cetăţenii sunt beneficiarii reali ai investiţiilor în infrastructură, e obligatoriu ca ei să fie mulţumiţi de calitatea acestora. Din păcate, în ultimii ani, am avut parte de prea multe lucrări de proastă calitate. ACUM trebuie schimbată decizia: fie că e vorba de un drum, de parcări sau de un loc de joacă, cetăţeanul va trebui să dea un aviz de calitate. Pentru că cetăţeanul, prin impozite şi taxe, este cel care plăteşte lucrarea.

    “Am studiat legislaţia privind participarea cetăţenilor la guvernarea locală, ca şi pe aceea a regimului recepţiei lucrărilor publice, şi vă pot asigura că această măsură poate fi implementată imediat, de a doua zi după ce ajung la primărie. Totul e să existe deschidere din partea administraţiei şi dorinţă de a face lucrurile transparent şi în colaborare cu cetăţenii. Din partea acestora, a cetăţenilor, în afară de nemulţumirea faţă de lucrări scumpe şi de proastă calitate, am simţit nevoia şi dorinţa de a se implica. Şi cred că e vorba de o implicare activă, de aceea propunerea mea ca cetăţenii să facă parte din comisiile de recepţie nu vizează un raport consultativ, ci decizional.
    În felul acesta asigurăm atât transparenţa banului public cheltuit pentru lucrări, cât şi controlul calităţii chiar de către cei care sunt beneficiarii investiţiilor.
    Aceasta este oferta mea pentru Satu Mare!”, declara Adrian Cozma.

  12. Prof spune:

    Mai penelistilor, voi chiar credeti ca suntem nebuni? Cu idioțeniile astea scrise în limba de lemn credeți că ne puteți păcăli? Palavre, vorbe în vânt! Sunteți total nepregătiți și rupți de realitate dacă va imaginați că puteți păcăli pe cineva cu aberațiile astea!

  13. Cetăţeanul turmentat spune:

    În sfârşit, am cu cine vota. Proiectele PNL sunt foarte bune.

  14. Radu spune:

    Organizarea zilelor orasului e proiectul lui Coica?! E jalnic, Doru Coica, daca vine cu asemenea acuzatii!

  15. Pop Ioan spune:

    Coica si ai lui se ocupa cu ce stiu mai bine,asa ca ar fi bine sa le aratam ca nu putem avea incredere in reprezentantii unui partid condus de un penal cu acte in regula, Dragnea.

  16. Justitiar spune:

    Primar de doi bani Coica, arunca cu noroi in toti ca stie ca nu are realizari.Jos cu el satmareni.sa-l aruncam la groapa de gumoi al istoriei. Nu te mai lua de femei, caci de barbati ti-e frica?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

  • RSS
  • Facebook
  • Google+
  • LinkedIn
  • YouTube
  • Pinterest