Adoptarea stemei s-a făcut după mai multe discuţii. Consilierul UDMR Eva Mărginean a fost de părere că variantele prezentate sunt superficiale, necomplete şi nereprezentative pentru judeţ, după care a dat avizul comisiei juridice. Aceasta consideră că ar fi fost nevoie de aprofundarea studiului.
Preşedintele CJ, Adrian Ştef, a explicat că s-a optat pentru prima variantă, şi anume stema din perioada interbelică.
Stema este în formă de scut cu patru cartiere: în primul cartier, pe fond roşu este reprezentat un cerb de argint; în cartierul secund, pe fond albastru, un măr de aur cu poame de aur; în al treilea cartier, pe fond albastru, spice de grâu de aur; în cartierul patru, pe fond roşu, un strugure de argint cu o frunză de viţă de vie, de argint. În mijlocul scutului apare, în câmp auriu, un turn de cetate, specific celor care au fost construite în judeţ. Figurile heraldice transpun simbolic bogăţiile naturale ale judeţului, marcând ocupaţiile locuitorilor. “Stema a fost folosită în perioada interbelică. Reprezintă foarte bine judeţul. Cred că în 20 de ani de la înfiinţarea Consiliului trebuie să avem o stemă. Roşul şi albastrul reprezintă focul sacru şi apa care purifică toate pe pământ”, a declarat Ştef. Academicianul Virgil Enătescu a considerat că ar fi fost sugestivă o reprezentare a căruţelor cu care au venit şvabii în zona Sătmarului, adică să fie un simbol al celor care au colonizat, dar şi mai reprezentativ ar fi fost cuptoarele dacice de la Medieş, unde au trăit daci liberi, însă probabil nu s-a optat pentru această variantă pentru a nu „zgândări spiritele”. O altă activitate importantă care ar fi trebuit reprezentată pe stemă a fost, în opinia academicianului, comerţul cu sare pe Someş.
Vicepreşedintele Csehi Arpad a precizat că primele variante ale stemei au fost făcute în urmă cu un an, când Adrian Ştef era vicepreşedinte, fiind de părere că cetatea ar trebui stilizată, ca să cuprindă cât mai multe elemente. Adrian Ştef a declarat că cetatea nu reprezintă neapărat cetatea de la Ardud, ci este o reprezentare a modului în care au fost construite turnurile, bastioanele, în judeţ.
Potrivit legii, pentru a putea fi oficială, stema trebuie să primească aprobare de la Comisia Naţională de Heraldică şi să fie aprobată de Guvernul României.
Stema adoptată de Consiliul Judeţean
