Președintele Consiliului Județean, Adrian Ștef, a adus câteva clarificări referitoare la stema aprobată în ședința de marți, aceasta urmând să fie oficială și să apară pe documente abia după ce va primi aprobări de la Comisia Naţională de Heraldică şi de la Guvern.
Ștef a arătat mai multe propuneri, discuțiile fiind foarte multe, iar în cele din urmă s-a ales varianta stemei interbelice, din care au fost eliminate elementele care nu mai sunt de actualitate: racul – ce trăia în mlaștina Ecedea, peștele cega și blazonul familiei Karoly.
Acesta a explicat că pentru adoptarea legii trebuiau respectați anumiți pași, unul dintre aceștia fiind alegerea unei variante din trei propuneri în şedinţă de consiliu. Varianta adoptată va fi trimisă spre aprobare către Comisia Judeţeană de Heraldică, formată prin ordin al prefectului, după care va fi înaintată către Comisia Regională Cluj a Comisiei de Heraldică, iar ulterior la Comisia Naţională de Heraldică de la Bucureşti. După ce vor fi primite toate aprobările, va fi întocmit un proiect de hotărâre de Guvern, stema trebuie publicată în Monitorul Oficial şi de abia după aceşti paşi poate fi utilizată ca stemă oficială.
“Cred că va dura între 3-6 luni. Oricum, este un moment crucial pentru judeţul Satu Mare. Pe documente apare Palatul Administrativ, care face un salt în trecut şi pe mulţi nu-i încântă legătura cu comunismul. Varianta aleasă reprezintă foarte bine judeţul Satu Mare. Semnele heraldice nu trebuie să fie o identificare a unei regiuni, a unei etnii, ci trebuie să reprezinte judeţul”, a declarat Ştef.
Astfel, stema interbelică a fost actualizată, fiind în lucru și un manual de identitate vizuală.
Stema este în formă de scut cu patru cartiere: în primul cartier, pe fond roşu este reprezentat un cerb de argint, simbolizând cutezanță, măreție, îndrăzneală; în cartierul secund, pe fond albastru, un măr de aur cu poame de aur și coroană pătrată reprezentând cele patru elemente (cer, pământ, apă,foc), mărul fiind sursa vieții; în al treilea cartier, pe fond albastru, spice de grâu de aur, reprezentând lumea de la câmpie, zona Careiului, spicele fiind rodul în sine, bogăţie; în cartierul patru, pe fond roşu, un strugure de argint cu o frunză de viţă de vie, de argint, ce reprezintă sacralitatea vinului.
În mijlocul scutului apare, în câmp auriu, un turn de cetate stilizat, specific celor care au fost construite în judeţ, fiind şi crucea, simbolul creştinătăţii.
Preşedintele a subliniat că s-a mers pe varianta celor două culori puternice, roşul fiind „focul sacru” iar albastrul „apa care purifică toate cele pe pământ”.
Variantele au fost propuse de prof. Florin Horvat, care va urmări mai departe procesul până la adoptare.
Ştef a subliniat că în timpul discutării variantelor au fost invocate o serie de argumente atât legate de regiunea Sătmarului de-a lungul timpului cât şi etnice, însă este important că s-a trecut peste acestea şi s-a optat pentru varianta cea mai reprezentativă pentru judeţ.