Cea mai mare problemă a producătorilor o reprezintă procurarea de stoloni din soiuri care să fie adaptate la specificul zonei şi să fie trataţi împotriva bolilor specifice acestei culturi. Producătorii reclamă faptul că sunt nevoiţi ori să importe stoloni din ţări in Uniunea Europeană, care nu sunt adaptaţi la condiţiile din România, ori să achiziţioneze stoloni din soiuri autohtone de la unica unitate din ţară care produce la Mărăcineni, judeţul Argeş, însă ajung să-i primească abia în luna octombrie, ceea este destul de târziu pentru a fi plantaţi. De la aproximativ 1800 de hectare cultivate cu căpşuni înainte de 1989, în judeţul Satu Mare suprafaţa cultivată a ajuns la 850 de hectare, iar randamentul soiurilor de stoloni a scăzut la 50 la sută datorită lipsei unor soiuri adaptate condiţiilor din judeţ. Chiar şi în condiţiile acestea, producătorii susţin că vor să păstreze culturile, iar în perioada culesului sunt angrenate circa 5- 600 de persoane, zilieri care provin şi din alte judeţe.
Pentru a salva cultura de căpșuni, care este reprezentativă pentru imaginea judeţului, prefectul Eugeniu Avram va solicita sprijinul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice pentru implementarea unui program de cercetare la SCD Livada pentru obţinerea de soiuri de stoloni de căpşuni îmbunătăţiţi. În paralel, prefectul a anunţat că va întreprinde demersuri pe lângă unitatea de la Mărăcineni pentru a aloca un hectar exclusiv obţinerii de stoloni pentru producătorii din judeţul Satu Mare şi trimiterea lor în luna septembrie, astfel încât producătorii să îi poată planta din timp şi astfel să poată recolta mult mai devreme decât în prezent.
Sursa: Instituția Prefectului Satu Mare