La 20 octombrie 2011, populația stabilă a județului Satu Mare era de 344.360 persoane, din care 178.016 femei (51,7%). De la recensământul din 2002(367,3 mii persoane), populația stabilă a scăzut cu 22,9 mii persoane, din care 11,3 mii femei.
Municipiul Satu Mare are cea mai mare populație stabilă, respectiv 102.4 mii persoane. Municipiul Carei are 21,1 mii persoane, orașul Negrești Oaș are 11.9 mii persoane, iar orașul Tășnad are 8,6 mii persoane. Față de datele provizorii prezentate în luna februarie, numărul populației a suferit modificări, la nivelul județului rezultatele indicau 329.079 persoane, iar în municipiul Satu Mare numărul persoanelor era 94.948.
Medieșu Aurit, comuna cu cele mai multe persoane
În ceea ce privește comunele din județ, cea mai numeroasă populație este la Medieșu Aurit – 6.683 persoane, urmează Bixad – 6.504 persoane, Certeze – 5.636 persoane, Turț – 5.593 persoane și Lazuri – 5.562 persoane. Cel mai mic număr de persoane care fac parte din populația stabilă se înregistrează la Săcășeni – 1.178, Săuca – 1.376, Cămin – 1.388, Ciumești – 1.407 și Urziceni – 1.447.
Numărul populației a crescut în comunele Dorolț (de la 3.491, la 3.806), Gherța Mică (de 3.255, la 3.412), Racșa (de la 2.890, la 3.052), Vetiș (de la 4.475, la 4.788), Viile Satu Mare (de la 3.242, la 3.514).
În municipii și orașe trăiesc 157 mii persoane, reprezentând 45,6% din totalul populației stabile, iar în mediul rural trăiesc 187,3 mii persoane(54,4%). Față de recensământul din 2002, ponderea populației urbane a crescut cu 1,6%, în detrimentul celei din mediul rural.
Populația județului: 57,9% români, iar 34,7% maghiari
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 324,9 mii persoane, din totalul celor 344,4 mii persoane. S-au declarat români 188,2 mii persoane (57,9%), maghiari – 112,6 mii persoane (34,7%), romi 17,4 mii persoane (5,4%), ucraineni 1.340 persoane (0,4%), germani – 5006 persoane (1,5%).
Față de recensământul din 2002 s-a înregistrat o creștere a ponderii populației de etnie romă (de la 3,7% la 5,4%) și o descreștere a ponderii populației de etnie română (de la 58,8% la 57,9%) și a cele de etnie maghiară (de la 35,2% la 34,7%). Limba maternă declarată de 324 mii persoane este română (55,4%), maghiară (40%), romani (0,7%), etc.
Structura confesională a fost declarată de 324 mii persoane din totalul populației stabile și arată că 49,6% dintre persoane au spus că sunt de religie ortodoxă, 18,4% romano-catolică, 18,6% reformată, 7,6% greco-catolică, 0,7% alte religii, iar 0,2% atei sau fără religie.
Peste 4.600 de sătmăreni sunt analfabeți
Din totalul populației, 48,3% sunt persoane căsătorite (82,3 mii bărbați și 84,1 mii femei). Nu au fost niciodată căsătorite o proporție de 37,7% din populație, 10% din persoane sunt văduve, iar 3,9% sunt divorțate. În uniune consensuală trăiesc 10,8 mii persoane.
Din totalul populației stabile de 10 ani și peste, 48,4% au nivel scăzut de educație, 40,1% nivel mediu și 10% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 4655 persoane analfabete (nu știu să scrie și să citească).
Sătmărenii plecați în străinătate preferă Italia și Franța
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin un an, dar care nu fac parte din populația stabilă este de 12,7 mii, și nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranți, din cauza faptului că la momentul recensământului, mare parte din aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate și nu au existat alte persoane în țară care să declare informațiile solicitate despre aceștia.
Dintre sătmărenii care au plecat în străinătate pe o perioadă mai lungă de un an, cei mai mulți sunt în Italia (4.475 persoane), Portugalia (1.402 persoane), Franța (1.224 persoane), Ungaria (941), Spania (911) sau SUA (362). Sătmărenii plecați din țară pe o perioadă sub un an, cei mai mulți au ales Franța (5.170), Italia (5.042), Marea Britanie (1.634) și Austria (1.054).
Generațiile născute după 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piața muncii în anii 2020-2030 și voi avea de întreținut economic o populație vârstnică numeroasă, inactiv economic. Dacă în 1992, la 100 de persoane adulte reveneau aproape 14 persoane în vârstă de peste 65 de ani, iar în anul 2002 aproape 17 persoane, în 2011 raportul a crescut la 19 persoane vârstnice, la 100 persoane în vârstă de muncă.
Populația județului Satu Mare, într-un proces accentuat de îmbătrânire
Potrivit datelor de recensământ, populația stabilă a județului Satu Mare a crescut constant până în 1992 inclusiv, după care județul Satu Mare intră într-un proces accentuat de îmbătrânire demografică, ponderea populației tinere reducându-se, dar crescând cea a populației vârstnice. Declinul demografic al populației nu provine din creșterea mortalității, ci din scăderea natalității și din migrația externă a persoanelor tinere și a celor apte de muncă.
Pentru a afla mai multe date despre recensământul populației și al locuințelor din județul Satu Mare puteți accesa acest document pdf. recensamant 2011.