”Tata , as avea nevoie de o masinuta si stii si de niste baterii. Stii … mi-as dori si o motocicleta.” ”Tata , ai vazut ce calut frumos era la zoo. As vrea si eu unul! Tata, imi cumperi un caine? Tata de ziua mea imi iei un avion ? Tata … m-am gandit, mi-as dori un telefon sau o tableta!”
Acestea sunt doar cateva dintre cererile de tip mitraliera ale lui Alex pe care le aud in fiecare zi, inca de pe cand avea doi anisori si abia gangurea cateva cuvinte!
Ca orice parinte, am trecut initial prin cateva stari contradictorii! Evident ca mi-as dori ca lor, copiilor mei sa nu le lipseasca nimic! Doar ca, oferindu-le totul, riscam sa nu mai aprecieze nimic!
Pe de alta parte, daca le-as fi spus ca nu se poate , ca NU nu este posibil sa-ti doresti in fiecare zi mereu si mereu altceva, as fi plantat radacinile neputintei in gradina mintii si a sufletului lor, iar expresia ”Nu se poate! ”, mi-am promis ca o voi evita in ceea ce-i priveste.
Am inlocuit expresia ”Nu se poate” cu mult mai motivanta expresie ” Cum am putea?”
Am hotarat impreuna cu sotia mea Bianca ca in locul expresiei ”Nu se poate !”, sa ne provocam copii cu intrebarea ”Cum se poate? Cum am putea obtine acele lucruri pe care ni le dorim?”.
Asadar la fiecare dorinta exprimata aparea imediat din partea noastra si intrebarea ”Ei bine cum am putea sa facem sa ai acea masinuta, acel calut, acel catel , acel telefon sau aceea tableta?”
Trebuie doar sa fim atenti la nevoile si dorintele oamenilor ce ne inconjoara si sa satisfacem aceste nevoi si dorinte. Iar banii nu vor inceta sa apara!
Asadar am inceput sa identificam nevoi in jurul nostru si am ajuns la concluzia ca nu erau putine. Am inceput cu cele ce erau foarte prezente in viata noastra de familie si am inceput sa rasplatim financiar fiecare nevoie indentificata si satisfacuta.
Pentru activitati legate de ordine, ajutor la bucatarie, ajutor la gradinarit, pentru citit, pentru un masaj facut cand tata sau mama veneau obositi acasa, pentru un ceai cald servit de catre copii parintilor in living, pentru picturile pe care le faceau aproape zilnic, pentru fiecare ”FB” sau steluta de merit obtinute la scoala sau la gradinita si pentru multe alte activitati am gasit motive de recompense banesti!
Si sa nu va inchipuiti ca sumele erau mari. Bucuria activitatilor in care erau implicati alaturi de parintii lor, era doar intregita de acea mica recompensa pe care o primeau la finalul activitatii.
Care este limita in satisfacerea dorintelor?
”Pe de alta parte , cu banii trebuia sa fim foarte grijulii”, le-am spus copiilor,”pentru ca, indiferent de cat de multi avem, la un moment dat, daca nu avem grija ca ei sa ramana la noi, ei ne parasesc” .
In acest moment le-am amintit copiilor mei ce s-a intamplat cu transilvanenii din povestea Recastigarea Bogatiei! Au castigat multi , foarte multi bani, dar cand izvorul bogatiei a secat, datorita faptului ca n-au fost chibzuiti si au cheltuit totul pentru a-si satisface dorintele de moment, au saracit ! Ei bine, saraci fiind, nu le-a mai ramas bani nici cat sa cumpere cele strict necesare traiului de zi cu zi, mancare, haine sau medicamente. Asta insemna ca o duceau foarte greu!
”Si-atunci care este solutia? ” m-a intrebat Miruna? ”Cum am putea avea tot ce ne dorim, dar sa nu ramanem saraci, asemeni transilvanenilor din poveste?”
”Pai ce i-a invatat in povestea Recastigarea Bogatiei printul Alexandru pe transilvaneni? ”, mi-am intrebat eu fiica.
” I-a invatat, ca inainte sa-si satisfaca nevoile si dorintele, sa puna 10% din banii castigati deoparte ”, mi-a raspuns Miruna! “Iar cu acei bani pusi deoparte sa caute sa faca alti si alti bani”.
”Cred ca ar trebui si noi sa facem ceea ce spune in invataturile Printului Alexandru, la fiecare al zecelea leu castigat, unul sa-l punem deoparte in pusculita ce ne-ai facut-o cadou de Craciun si doar cu cei ramasi sa ne cumparam ceea ce ne dorim …”, adauga Alex. ”In acest fel vom putea avea tot ce ne dorim , dar si bani pusi deoparte care sa faca alti bani.”
”Tata cum pot sa faca banii pusi deoparte alti bani?, intreba Miruna”
Am zambit la auzul intrebarii. Asta inseamna ca au intrat in joc. ”Da, interesanta intrebare! ”, i-am raspuns .
Intr-un articol viitor am sa va spun cum a invatat Miruna sa faca bani din banii pusi deoparte… Pana atunci astept comentariile tale legate despre ceea ce am povestit aici.
Cristian Budău Boloban