Ultima actualizare: azi, 12:11

Locale

Memoriul Secției Române pentru unitatea Teatrului de Nord

Teatrul de Nord Satu Mare

Teatrul de Nord Satu Mare

Angajații secției române a Teatrului de Nord Satu Mare, au întocmit un memoriu prin își spun punctul de vedere privind divizarea celor două trupe, română și maghiară, memoriu adresat în special primarului municipiului Dorel Coica. Acest memoriu este semnat de 63 de angajați, lista fiind deschisă în continuare.

Redăm memoriul celor 63 de semnatari ai Teatrului de Nord Satu Mare.

MEMORIU

Privind punerea în discuţie a documentului Trupei Harag Gyorgy adresat Primăriei Municipiului Satu Mare, Consiliului Local al Municipiului Satu Mare,

În atenţia d-lui Primar dr. Costel Dorel Coica

Teatrul de Nord Satu Mare şi-a susţinut activitatea ca Instituţie Multiculturală timp de 45 de ani.

Multiculturalismul, în dimensiunea sa filosofic-culturală, presupune reordonarea spaţiului public în vederea valorizării tuturor culturilor şi modurilor de viaţă prezente într-o societate sau comunitate indiferent de numărul celor care le împărtăşesc. Dezideratul este atins prin promovarea unor schimbări de mentalitate atât în rândul populaţiei majoritare, cât şi a celor minoritare, în scopul asigurării egalităţii în demnitate.

Ni s-a adus la cunoştinţă faptul că secţia maghiară a Teatrului de Nord  doreşte, citez: “reorganizarea Teatrului de Nord prin divizare totală, cu  transferul unităţii către cele două trupe ale teatrului de Nord şi cu preluarea  personalului existent, astfel încât ele să poată funcţiona în continuare ca instituţii  cu personalităţi juridice distincte, cu management propriu, administraţie şi conducere administrativă proprie în clădirea teatrului de pe str. Horea, precum şi în celelalte locaţii în care instituţia îşi desfăşoară activitatea”, iar pentru aceasta angajaţii auxiliari (având funcţii tehnice de execuţie) mai precis personalul auxiliar de la scenă şi atelierele, care sunt de etnie maghiară doresc această separare.

Teatrul de Nord Satu Mare are 131 de angajaţi cu contract individual de muncă dintre care 49 la Secţia română, 49 la secţia maghiară, 33 personal de deservire comună, iar restul până la 179 (adică 48) nu au calitatea de angajaţi potrivit Art. 2 din Codul Muncii.

Preocupaţi de starea şi viitorul instituţiei noastre şi a identităţii ei culturale vă supunem atenţiei următoarele:

Clădirea Teatrului de Nord, construită în 1889 din banii cetăţii, adăposteşte şi astăzi templul teatrului în limbile română şi maghiară. Până în 1968, teatrul în limba română a fost prezent în Satu Mare prin puţinele turnee ale trupelor din ţară, dar mai ales ale secţiei române a Teatrului de Stat din Baia Mare. Cea de-a doua sală a Teatrului de Stat din Baia Mare a fost înfiinţată în Satu Mare, în octombrie 1956 pentru secţia maghiară a Teatrului din Baia Mare. Sala a dat posibilitatea desfăşurării spectacolelor de teatru concomitent în cele două oraşe. Sălile s-au schimbat între ele, secţia romînă jucând periodic la Satu Mare, iar secţia maghiară la Baia Mare. În 1956 este transferată de la Baia Mare secţia maghiară a Teatrului de Stat la Satu Mare.

Prin H.C.M. nr. 64 din 1968, urmată de Decizia nr. 633 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judeţean Satu Mare provizoriu, din 29 octombrie 1968, ia fiinţă, odată cu înfiinţarea secţiei române, instituţia de cultură care de atunci şi până acum s-a numit Teatrul de Nord, cu două secţii: română şi maghiară.

Secţia română a teatrului sătmărean îşi deschide prima stagiune în 24 ianuarie 1969 cu piesa „HAIDUCII” de Victor Eftimiu, regia Mihai Raicu, scenografia Olga Muţiu, în prezenţa autorului. În programul de sală, Csiki Andras, conducătorul de atunci al secţiei maghiare, se adresa noilor slujitori ai Thaliei sătmărene: „Dragi colegi, vă urez un bun venit!”. În faţa spectatorilor sătmăreni a avut loc un dublu eveniment: premiera inaugurală a secţiei române cu piesa Haiducii a academicianului Victor Eftimiu şi sărbătorirea a peste 80 de ani de viaţă şi a peste o jumătate de veac de muncă trudnică pentru afirmarea literelor româneşti a maestrului Victor Eftimiu a cărui prezenţă în sală alături de actorii Dumitru Anghel , Ioan Anghel, Ştefan Mentzel, Alexandru Mitea, Ruxandra Nicolau, Ludmila Petrov, Florin Predunţ, Valeriu Săndulescu, Viorica Suciu, Ion Tifor, Lili Urseanu, Mihai Raicu – regizor, Olga Muţiu – pictor scenograf, George Astaloş – secretar literar, Constantin Enache – secretar literar a conferit o reală valoare evenimentului.

Teatrul de Nord, teatru permanent de repertoriu, nu şi-a schimbat în esenţă modul organizatoric şi structura interioară. Sectorul artistic este purtătorul activităţii de bază a teatrului şi cuprinde toate activităţile artistice: coordonarea artistică, alegerea repertoriului, activităţi dramaturgice, regia, actoria, interpretarea muzicală, dirijarea şi coregrafia, scenografia şi activităţile tehnice de scenă (montarea decorului, recuzită, garderobă, lumini, sunet, etc.)

În Teatrul de Nord s-a creat un sistem de coordonare şi control adecvat unei instituţii de cultură model. Calitatea de lider în instituţia de cultură este foarte des legată de charisma directorului ei sau este parte a modelului administrativ-birocratic care, de altfel, este valabil pentru serviciile de stat. Nu ajunge să înţelegi doar natura necesităţilor culturale, este necesar să le faci viabile şi să le transformi în preocupări concrete. Când se explică finanţarea culturală, aici intervine noţiunea de marketing. Şi aceasta pentru că o parte a răspunsului la întrebarea cum să asiguri bani pentru spectacole de teatru valoroase, constă în prezentarea lor corespunzătoare către toţi finanţatorii posibili: statul, autorităţile locale, firmele particulare, deschiderea de colaborări cu sectorul non profit sau accesarea de fonduri din programele CE. Intotdeauna se ridică şi întrebarea despre publicul real şi potenţial, iar diminuarea distanţei între zona publicului real şi zona celui potenţial reprezintă de fapt obiectul marketingului cultural, acesta este dezideratul ultim al fiecărui manager cultural.

Succesul şi prestigiul de piaţă al Teatrului de Nord are legătură directă cu felul de a fi al directorului, fiind consecinţa directă a ceea ce înţelege acesta prin expresia – emblemă – a publicului de teatru. Directorul are răspunderea maximă, pentru că el are în vedere toate aspectele: conturile, angajaţii, publicul.

În pofida dificultăţilor mai vechi ori mai noi, secţia română a Teatrului de Nord a rămas un post înaintat al expresiei scenice naţionale, care a continuat cu grijă tradiţia, plecată din ianuarie 1969.

Credem că după 45 de ani de convieţuire, timp în care au fost montate sute de spectacole prin munca tuturor angajaţilor (în cazul în care se doreşte o segregare etnică a unei instituţii de cultură într-un oraş în care convieţuiesc mai multe naţionalităţi), acest fapt ar duce la situaţia aberantă în care nici un cetăţean român de etnie română să nu poată colabora/ lucra cu colegii de la secţia maghiară sau invers. Considerăm această atitudine neconstituţională prin încălcarea Articolul 6 alineatul 2 al Constituţiei României, care prevede la Articolul 6 că “(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

În calitate de angajaţi ai unei instituţii publice de spectacole a cărei misiune este de a a fi “accesibilă şi relevantă pentru toate categoriile de public”, fiind în relaţii de muncă oneste cu toţi colegii de la ambele secţii ale Teatrului de Nord şi cu personalul tehnic şi auxiliar în întregimea sa, credem că este important să respectăm prevederile Codului Muncii în ceea ce priveşte egalitatea de tratament. Tocmai din acest motiv, fără nici o discriminare, secţia română a Teatrului de Nord, numără printre rândurile sale angajaţi de etnie maghiară, de care suntem mândri şi pe care îi preţuim. Pentru a numi doar câţiva : dl. Carol Erdos – actor, dl. Szekeli Tibor – actor, d-na. Gabriela Vekony – actriţă, d-na. Ritta Szabo – regizor tehnic, dl. Pfeiffer Laszlo – şef maşinist, dl. Kecskes Iuliu – maşinist, d- na Ugocsan Julianna – coafeză, dl. Csaba Szatvari – tehnician sunet… şi lista ar putea continua. Pe parcursul anilor, ne-am bucurat de o colaborare pe care o preţuim şi cu angajaţii de la atelierele de croitorie, lăcătuşerie, pictură-butaforie, tâmplărie, indiferent de apartenenţa etnică a acestora (română, maghiară sau germană), care au realizat decoruri, costume, recuzită şi alte echipamente scenice, n-a existat (în cei 45 de ani de coexistenţă) nici un fel de conflict etnic între aceste compartimente, între personalul tehnic şi/sau artistic. Am dori să continue colaborarea cu toţi angajaţii instituţiei de spectacole Teatrul de Nord Satu Mare indiferent de etnia lor în beneficiul (sperăm) al ambelor secţii şi vrem şi în viitor să avem colaboratori artistici care nu sunt de etnie română. Considerăm important acest dialog cultural pe care l-am exersat în ultimii 45 de ani, şi credem în valoarea diversităţii, prin care cultura proprie comunităţii sătmărene ia naştere din împletirea atâtor conştiinţe artistice într-un mediu multicultural stimulativ.

Trăim într-o ţară a Comunităţii Europene, iar unul dintre principiile de bază ale acesteia, anume, multilingvismul, se regăseşte în formularea instituţională de care a beneficiat şi beneficiază instituţia de spectacole Teatrul de Nord din Satu Mare, prin promovarea valorilor culturale, lingvistice a două din etniile care convieţuiesc în regiunea Satu Mare. Prin promovarea comună a acestora, vizibilitatea instituţională a fost şi este mult mai pertinentă, instituţia însăşi a fost percepută ca un model de convieţuire, dialog şi colaborare. Prin încercarea separării acesteia în două intituţii se vor încălca prevederile Directivei Consiliului Europei nr. 2000/43/EC care tratează problema “tratamentului egal între persoane indiferent de rasă sau origine etnică “, persoanele angajate în instituţiile bugetare dintr-un stat european nu pot cere să fie separate de către autorităţi doar pentru că fac parte dintr-o altă etnie, deoarece Directiva CE 2000/43 se bazează pe principiul “tratamentului egal al tuturor persoanelor” şi se aplică ” tuturor instituţiilor din toate sectoarele de activitate” iar separarea Teatrului de Nord ar însemna că o parte din angajaţii acestei instituţii doresc să fie trataţi drept egali doar cu cei care sunt din aceeaşi etnie ca şi dânşii.

Constituţia României prevede la Articolul 6, privinddreptul la identitate“: “(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. (2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.”

Exprimarea identităţii româneşti, maghiare, germane, ruse, etc¼ a tuturor cetăţenilor acestei ţări este posibilă prin colaborare, coabitare, dialog, colegialitate şi raporturi de muncă ce nu sunt influenţate de nici un alt criteriu decât cel al competenţei profesionale, al respectului reciproc, al egalităţii între toţi cetăţenii acestui stat, valori universale, care stau la baza convieţuirii tuturor popoarelor.

Credem în valorile exprimate de către “Declaraţia Universală a Drepturilor Omului” (adoptată de Adunarea Generala a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 10 septembrie 1948) care prevede la Articolul 27 că “Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, de a se bucura de arte şi de a participa la progresul ştiințific şi la binefacerile lui”, şi trăind într-o colectivitate mixtă, care are o viaţă culturală comună (vezi Filarmonica Dinu Lipatti, unde concertează mai multe etnii în aceeaşi orchestră) , credem în bucuria condividerii actului cultural cu toţi cei care doresc să-i fie părtaşi şi respectăm libertatea de a alege a tuturor, dar pentru a dobândi această libertate avem nevoie de unitate şi nu de separare.

În virtutea celor expuse mai sus considerăm că Teatrul de Nord Satu Mare, se constituie pe scena culturală a ţării, alături de Teatrul Naţional Târgu Mureş, într-o instituţie multiculturală exemplară, şi ar trebui să continue să-şi unească eforturile şi strategiile pe termen scurt şi lung pentru găsirea de proiecte de dialog cultural între toate etniile care coabitează în nord-vestul ţării, să-şi păstreze forma actuală (economic mai rentabilă), să atragă veritabili specialişti în artele spectacolului şi în managementul instituţiilor de cultură pentru a găsi conducători care să încurajeze demersuri artistice ce vor constitui punţi nu separări ca să devină mult mai vizibilă atât pe plan local cât şi pe plan internaţional. Ar fi frumos să sporim accesul la cultură şi la actul cultural în mod liber, fără bariere etnice sau lingvistice devenind model de urmat pentru toţi vecinii, prietenii, concetăţenii acestei urbe, pentru a întări dialogul interetnic şi exersarea dreptului la cultură într-o formă armonioasă pentru toţi locuitorii.

Menţionăm faptul că efortul de conflictualizare a secţiilor nu dă rezultate în ceea ce ne priveşte şi că un astfel de efort, care, din păcate, se face astăzi, nu numai că este fără precedent, dar poate distruge această instituţie. S-a anexat, citez: “lista cu semnăturile angajaţilor care susţin această iniţiativă, dorind să vă justificăm că nu doar conducerea iniţiată în managementul cultural, dar şi marea majoritate a angajaţilor, angajaţii susţin această iniţiativă”. Se acreditează ideea că şi trupa secţiei române susţine această iniţiativă. Trebuie precizat că două persoane au semnat, ceilalţi semnatari de naţionalitate română care se regăsesc pe listă sunt ori colaboratori, ori angajaţi temporar cu P.F.A. ori angajaţi ai sectoarelor de deservire comună a secţiilor (serviciul administrativ, de contabilitate, plasatoare, femei de serviciu, portari şi atelierele de producţie) cărora li s-au promis două salarii, adică un venit dublu.

Desfiinţarea acestei instituţii de cultură este o măsură care loveşte la baza culturii româneşti, anulează munca generaţiilor trecute de artişti, afectează iremediabil generaţii prezente şi viitoare de artişti. Ni se creează impresia că a început punerea în aplicare a unui plan sistematic de distrugere a acestei enclave de multiculturalitate, o instituţie în care trăiesc şi coexistă două trupe de naţionalităţi diferite în pace şi bună înţelegere, unul din motivele pentru care fostul primar a obţinut o recunoaştere din partea Comunităţii Europene prin premiul care i-a fost acordat.

Este evident că se doreşte desfiinţarea acestei instituţii de cultură, dar nu înţelegem motivele pentru care se atentează la însăşi spiritualitatea noastră naţională! Cum se va numi clădirea care deocamdată ne găzduieşte? Proiectul de reabilitare a clădirii şi finanţarea lui nu sunt direcţionate tocmai spre această instituţie multiculturală exemplară numită încă azi Teatrul de Nord?

Se va şterge, practic, o istorie de 45 de ani. Susţinerea unei motivaţii economice, de «eficientizare» nu are suport, căci această iniţiativă nu poate genera decât cheltuieli suplimentare, ca să nu mai spunem că este evident că va duce la pierderea identităţii culturale a acestei instituţii.

Suntem intelectuali, formatori de opinie şi ar trebui să dăm un exemplu. Valorile pe care le transmitem sunt cu uşurinţă amplificate şi asumate de publicul pentru care suntem o sursă de inspiraţie, dar dacă mesajul nostru limitează sau afectează convieţuirea celor două etnii la ce respect să ne mai aşteptăm din partea percepţiei publice? Dacă am trecut, citez: “de perioada copilăriei”, asta-i maturitatea de care dăm dovadă?

31 comentarii

  1. cosmin Răspunde

    BRAVO FRATILOR!NU VA LASATI!SUNTEM ALATURI DE VOI!

  2. fan Răspunde

    Bine ca nemernicul de primar inconpetent are 100000 de euro pt un nenorocit de patinuar dar bani pt teatru si gradinite nu are mizeria,este cel mai inconpetent si mincinoos primar pe care l-a avut orasul,………

  3. cineva Răspunde

    Sigur ca nu vreau, ca separat ar fi murit de foame.

  4. zsolti Răspunde

    cuncubinaj cu forta cine are mai multi spectator cine are mai multa abonamente cine da mai multe spectacole este o simbioza pentru supravietuirea unei trupe care nu se stie intretine acum sunt fratii nostrii maghiari fara de care nu putem exista

    • prostule Răspunde

      mai zsolti si tu intelegi exact atita ca fratii tai maghiari ..pina la urma nu despre care cite spectacole de cacat dau sau citi unguri sau romani vin sa vada un spectacol sau cite spectacole sunt intr o stagiune ci despre o istorie, o traditie , o emblema dar se pare ca ai umblat la scoala nativ unguresca si nimnei nu ti a pretins sa stii limba romana in romania ci sa vorbesti cu tesek.

    • Baranyai Răspunde

      Mai Baranyai, adica Zsolti,…mai taci din gura ca te-ai infruptat ca un porc pe vremea cand erai la primarie…upsss….ai uitat? Postac de serviciu ce esti…poate vrei sa dau mai multe detalii?!

  5. vasile Răspunde

    Dragi artişti idealişti, voi chiar credeţi că dragul nostru primar va citi o scrisoare aşa de lungă? nici poveste, poate prima frază, după care va repartiza această minunată scrisoare unui consilier şi va ajunge într-un dosar pe care se va pune praful.

  6. zoltan Răspunde

    “Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.”

    Nu inteleg care este problema ci infiintarea a celor doua teatre EGALE pt. sectia romana si cea maghiara? Tocmai asta ar fi solutia pt. a obtine o egalitate adevarata!

  7. Ardelean Răspunde

    Un memoriu prost! De ce? D-l primar nu a avut intentia de a desfiinta nici o clipa Teatrul de Nord. Sub acest nume ar functiona in continuare actuala sectie romana. Deci cei care vorbesc despre “stergerea istoriei de 45 de ani” ori nu sint in stiinta de cauza ori vor sa duca in eroare cetatenii orasului.
    Totusi, sa-mi explice cineva, ce avem de pierdut (noi, iubitorii de teatru)daca vor fi doua teatre ca institutii distincte functionand in cladire comuna?

    • Ion Răspunde

      Nu vor functiona intr-o cladire comuna pentru ca boemii actori maghiari, interesati numai de slujirea actului cultural, vor cere la pasul mic,urmator, dreptul complet asupra cladirii. S-a intamplat in mai multe locuri din Romania. Un exemplu este cel de la Tg Mures.
      Ce nu stiu ei e ca politica pasilor marunti se poate face si inutil, in cerc…

      • Ardelean Răspunde

        Ion, draga, nu stiu la ce te referi cu Tg. Muresu… Chiar nu inteleg.. Un lucru insa e cert, de cerut poate sa ceara oricine orice, dar e cert ca ambele trupe trebuie sa-si desfasoare activitatea pe strada Horea… si nu vizavi de teatru.Si asa va si fi!

  8. ZSOLTI Răspunde

    Considerăm această atitudine neconstituţională prin încălcarea Articolul 6 alineatul 2 al Constituţiei României, care prevede la Articolul 6 că “(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români. atunci putem aborda pe frontispiciu si drapelul natiunii maghiare care nu este identic cu cea a ungariei iar maghiarii din romania apartin acestei natiuni si conforn alinatului precedent constitutia permite

    • lolita Răspunde

      sunt sigura ca asta v ati dori va vedeti steagul unguresc pe teatru!!ai dreptate cam despre asta este vorba!oameni buni se dau singuri de gol!a avea drepturi egale inseamna a respecta si legile tarii, steagul , imnul , limba etc !!!asa cum romanii le respecta cinse duc in alte tari!ori vreti mai multe drepturi decit vi se cuvin?

    • Baranyai Răspunde

      Mai Baranyai, adica Zsolti,…mai taci din gura ca te-ai infruptat ca un porc pe vremea cand erai la primarie…upsss….ai uitat? Postac de serviciu ce esti…poate vrei sa dau mai multe detalii?!

  9. sm Răspunde

    Azi impartim teatrul, urmeaza muzeul, apoi filarmonica si dupa urmatoarele alegeri, unde sigur va cistiga UDMR impartim si orasul!!!!!!!!!!!!

  10. Liliana Răspunde

    Teatrul romanesc sa se numeasca Teatrul de NOrd-Vest si sa il preia vicele roman de la CJ iar teatrul maghiar sa se numeasca Teatrul “cum doresc ei” si sa il preia celalalt vice maghiar de la CJ care sunt parteneri politici de multi ani si asa vor mai ramane o bucata buna de timp! Fratilor, Moartea nu o impartiti???

  11. ionica Răspunde

    Interesant numirea directorului la Harag Gy0rgy.Ca la o dinastie, dupa Bessnjei I urmeaza fiul Bessenjei al II-lea?
    Da cinyei mucosu asta?

  12. unu altu Răspunde

    ungurii marga in pusta, ca pana acuma au putut convietui, acuma dintr-o data nu mai merge treaba

    • Norick Răspunde

      Dac’-asa,atunci Tu trebuie sa mergi inapoi in codru’ … 🙂

    • ZSOLTI Răspunde

      ungurii pe aceste meleaguru sunt mai acasa decat orice alta nationalitate venita dupa secole in urma lor

      • maciuca Răspunde

        @zsolti:comparatia e buna.tiganii au venit dupa voi.buni cum suntem v-am acceptat pe toti.noi putem trai cu nou venitii,problema e ca acestia ne vor acum si casa.cum spunea prostanacul ala ungur?nu ,nu niciodata!

  13. unu altu Răspunde

    au ei interesul lor, stie lumea

  14. Peter Ana Răspunde

    Dacă secția maghiara are mai multe spectacole, înseamnă ca are cheltuieli mai mari, oare dumnealor plătesc mai multă caldura, mai mult curent si aloca direct personalului de sala din veniturile proprii o parte mai mare decât secția româna? Dacă problema cea mai gravă este ca maghiarii au venituri mai mari de ce nu s-a cerut cheltuirea lor separat, fiecare cu încasările lui! Nu este un director administrativ care sa se preocupe de buna ADMINISTRARE a teatrului, in așa fel încât ambele secții sa fie multumite? Unde e competenta in administrație si management? La partid? De ce s-a sărit direct la divorț înainte să fi încercat a rezolva problemele? Ce-a făcut dl Stier când a fost director general, de ce n-a rezolvat chestiunile astea care acum au devenit cronice? Sau toată tevatura este ca să redevină director general, așa cum se visează noaptea! Nu vă lăsați manipulați, citiți bine ce scrie mai sus, dp meu de vedere este doar o reacție la ceea ce au formulat cei de la trupa harag Gyorgy!

    • Adrian Răspunde

      Ana, impartirea banilor se face de manager, nu de director administrativ sau de directorii artistici. Singurul vinovat pentru situatia actuala este directorul general al institutiei printre care se numara Oros, Mihalache, Ster… Toti au fost sau sunt manageri ai acestei institutii. Mihalache e in functie de 10 ani si nu a facut mai nimic. A mai regizat el, dar ca manager e zero barat.Eu cred ca ar trebui sa vina un nou manager, de exemplu Radu Botar, un actor talentat, cu viziune si bun simt.

  15. Adela Pop Răspunde

    Am ajuns sa ne distrugem"NEAMUL ROMANESC"Ne batem joc de valorile care le-am dobindit??!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  16. Vasile Menzel Răspunde

    Fraților, și eu am lucrat o perioadă la Teatrul de Nord în calitate de actor și muzician al teatrului(secția română) și m-am înțeles foarte bine și cu actorii maghiari.Nu mă amestec în treburile domniilor voastre pentru că nu le cunosc.Dar mi se pare regretabi că figurez în acest articol cu un alt prenume (Ștefan) când pe mine mă cheamă VASILE MENZEL.Pentru ce am realizat pt.acest teatru, măcar numele ar fi trebuit să-l știți. Scuze! nu sunt supărat ci doar trist

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.