Iniţiatorii subliniază în expunerea de motive la proiect că prepararea distilatelor din fructe are o veche tradiţie în România, pălinca este una dintre “cărţile de vizită” ale României şi “unul dintre cei mai buni ambasadori care a trecut de mult graniţele României în posesia diplomaţilor cutreierând toate meridianele lumii”.

Aceştia au mai menţionat că palinca, alături de alte băuturi tradiţionale româneşti, “este în pericol de dispariţie sau pe cale de a deveni doar un produs exclusivist de lux”.

“Creşterea accizei la palincă, de la 1 septembrie 2013, loveşte în mii de ţărani care îşi produc băutura tradiţională pentru consum propriu şi care, în multe cazuri, trăiesc din asta. Ţăranii sunt nemulţumiţi de creşterea accizei, deoarece reprezintă încă un bir de neînţeles şi care omoară o tradiţie de secole. De cealaltă parte, micii producători acuză Guvernul că le omoară afacerile, forţându-i să se salveze în zona neagră a ilegalităţii”, mai susţin semnatarii proiectului.

Codul Fiscal prevede ca pentru ţuică şi rachiu din fructe, realizate în propria gospodărie şi destinate consumului propriu, producătorii să plătească o acciză de 1.000 de euro la hectolitru de alcool pur.

“Pălincarii cred că reducerea substanţială a accizelor şi o lege mai blândă i-ar determina să intre în legalitate (…) cu atât mai mult cu cât datale oficiale arată că din 130 de milioane de litri de ţuică ce se fabrică în România anual, se impozitează 1 la sută, restul circulând la negru. Majorarea accizei va duce însă la scumpirea pălincii şi pe piaţa neagră, preţul acesteia urmând să urce cu preţul accizei”, mai spun ei.

Într-o primă fază, raportul de respingere a proiectului propus plenului de Comisia pentru buget-finanţe a fost respins de plen cu 53 de voturi “pentru”, 62 de voturi “împotrivă” şi zece abţineri, fapt care a provocat aplauze în sală.

Iniţiativa legislativă, supusă ulterior votului, a fost, la rândul său respinsă, întrunind 62 de voturi “pentru”, 64 de voturi “împotrivă” şi 11 abţineri.

Iniţitiva legislativă – propusă de un grup de parlamentari PDL, UDMR, FC şi PSD, printre care se numără Roberta Anastase, Lucian Bode, Claudia Boghicevici, Gheorghe Ialomiţianu, Mircea Man, Ioan Oltean, Cezar Preda şi Gheorghe Udrişte, precum şi Laszlo Borbely, Cseke Attila, Marton Arpad, Mate Andras-Levente – a fost respinsă de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.