Alegerea președinților de consilii județene prin vot direct a îndepărtat, în mod paradoxal, electoratul de administrația publică locală. Sub pretextul ”eu sunt ales de popor”, mulţi dintre președinții de Consilii Județene au devenit aroganți și superficiali.
Contestatarii spun că alianţele politice vor deveni mai puternice decât voinţa oamenilor, exprimată la nivel local, prin vot direct.
În varianta actuală, doar teoretic putem vorbi despre vot uninominal, pentru că, practic, oamenii aleg în funcţie de apartenenţa politică a candidaţilor. De regulă, câştigă candidatul partidului care câştigă alegerile pentru Consiliul Judeţean. Teoretic, fiind vorba despre un vot direct, se asigură stabilitatea pe funcţie a preşedintelui Consiliului pe întreg mandatul.
Majoritatea actualilor președinți au fost aleși însă cu susținerea unei alianțe electorale aflate pe val în 2012. Practic, electoratul a votat și atunci candidatul unei alianțe și mai puțin un nume, o personalitate. Oricum în România alianțele nu au viață îndelungată, aşa am ajuns în situația ca un președinte de Consiliu Județean să fie susținut de 4-5 consilieri județeni.
Electoratul vrea să fie cât mai apropiat de ”ales”, să-l poată trage de mânecă atunci când greșește. Dar ce instrumente are acum omul de rând, dacă nici măcar consilierii județeni nu-l pot trage la răspundere?
Dacă, însă, preşedintele ştie că poate fi oricând revocat, prin votul consilierilor, se va gândi de două ori înainte de a comite abuzuri.
În actuala formulă, se încurajează acțiunile superificiale, de imagine, neglijându-se proiectele serioase, de lungă durată. Mulţi președinţi deja sacrifică dezvoltarea şi interesele reale a județului pe care îl conduc, preferând să devină panglicari.
Cetăţenii vor la conducerea consiliilor județene și primăriilor oameni care să facă administrație și nu politicieni care să umble toată ziua după voturi. Practic, acum facem un pas important către profesionalizarea şi chiar pentru depolitizarea administrației județene.
Kereskenyi Gabor
Deputat UDMR Satu Mare