Filmul de 123 de minute reprezintă istoria atât de controversată pentru evreii încă existenţi din România şi pentru israelienii de origine română. Pentru realizarea acestui documentar, Oana Giurgiu a muncit cinci ani, ideea filmului pornind de la un cântăreț cunoscut din Israel.
“Ideea pleacă de prin 2010, de când am început să lucrez la acest film. Totul a pornit din curiozitate, am descoperit la un moment dat că un cântăreţ foarte cunoscut în Israel de care eu ştiam, avea o melodie cu România. Mi s-a părut foarte straniu, şi aşa am descoperit că tatăl lui era de fapt român. Scrisese o carte de memorii pe care am căutat-o aflasem din ea nişte lucruri de care habar nu aveam“, a mărturisit Oana Giurgiu.
Regizorul a explicat că istoria pe care a învăţat-o la şcoală era cosmetizată, şi a încercat să recompună nişte lucruri despre ce au însemnat evreii în cultura română dar şi dispariţia acestei mari comunităţi din ţară.
“Mi-am dorit foarte tare să ajung aici pentru că unul din personajele din film, Henry Jakober are o legătură foarte mare. Despre el s-a spus că este vânzătorul de evrei, el era cel care practic reuşise să creeze un canal de comunicare între cei plecaţi din România şi statul român. Prin afacerile pe care le avea reuşise să intre în contact cu securitatea română şi reuşea să facă aceste tranzacţii. O rudă plecată din România dorea să scoată pe cineva din ţară, acest lucru era imposibil, pentru obţinerea vizelor de ieşire trebuia cumva convinsă Securitatea. El reuşise să găsească această comunicare. Se pare că era din Satu Mare, eu am citat sursele din Securitate, am găsit această informaţie din dosarele de la CNSAS, nu sunt foarte sigură că era născut în Satu Mare dar a trăit cu siguranţă foarte mulţi ani aici“, a mai spus Oana Giurgiu.
Jakober era un personaj controversat, avea foarte multe drumuri în Bucureşti, o cunoştea pe Maria Tănase, nu vorbea foarte bine limba română, avea afaceri în Ungaria, Anglia şi cunoştea foarte mulţi generali de securitate.
Filmul este realizat într-o manieră dadaistă, pornită de la idea reprezentanţilor de frunte ai mişcării “dada”, Tristan Tzara şi Marcel Iancu, doi evrei cu rădăcini în România, care au revoluţionat arta printr-un manifest publicat în 1916, în Elveţia. Titlul documentarului are două semnificaţii. “Aliyah” este cuvântul ebraic pentru emigrarea evreilor către Israel, iar “DaDa” trimite la Dadaism, curent artistic apărut după Primul Război Mondial.
Filmul este produs de Libra Film, şi urmăreşte istoria evreilor din România. Acum 133 de ani, o comunitate mică din Moineşti pleca spre Ţara Sfântă, pentru a înfiinţa una dintre primele colonii evreieşti din Palestina. De atunci şi până azi, drumul evreilor către Israel se împleteşte cu istoria României moderne. Istoria tristă a exodului şi imaginile alb-negru se transformă într-o poveste vie şi colorată, accesibilă publicului de azi.
Regizoarea Oana Giurgiu s-a documetat cu pasiune despre istoria şi cultura evreiască, reuşind să pătrundă în calităţile poporului evreiesc, în dorinţele arzătoare ale acestuia de a-şi stăpâni pământul. În prim plan au fost scoase calităţile artistice, meşteşugăreşti şi de negoţ ale evreilor. Supravieţuitorii din lagărele de concentrare de pe teritoriile româneşti, deportarea acestora în Transnistria, povestesc cu durere suferinţa prigonirii, toate fiind susţinute de dovezi şi imagini ale fotografiilor din vremurile respective.
Filmul Oanei Giugiu depăşeşte tradiţionalul documentar, Alyiah Da Da fiind prezentat într-un alt mod artistico-vizual, foarte bine primit și de publicul sătmărean.
La finalul proiecţiei, Oana Giurgiu a primit ropote de aplauze de la sătmărenii prezenţi, după care le-a răspuns la întrebări. Sătmărenii au ţinut să o felicite atât pentru stilul în care a fost realizat documentarul cât şi pentru efortul depus pentru documentare.