Leonard Bărăscu a declarat că doreşte încheierea unui parteneriat cu partea italiană prin care să fie sprijiniţi românii care muncesc în domeniul agricol din Italia, în sensul realizării unui ghid româno-italian cu termenii din acest domeniu, cu înfiinţarea unui număr de telefon unde românii să se poată informa sau reclama eventualele abuzuri dar şi prin înfiinţarea unor info point-uri la intrarea în Italia, unde românii s-ar putea informa cu privire la drepturile pe care le au.
O intervenţie cel puţin ciudată a avut-o preşedintele CNSLR din Baia Mare, Mircea Ciocan, care a spus că ar dori ridicarea unui monument al românilor căzuţi pe câmpurile din Italia.
Liderul federaţiei italiene, Giuseppe Deleonardis, a prezentat câteva date statistice, arătând că din totalul celor 114.856 de români care muncesc legal în agricultură în Italia, cei mai mulţi se află în regiunea italiană Puglia, pe care o reprezintă, fiind 19.210. Numărul real este însă mult mai mare, nefiind nicio statistică cu românii care lucrează la negru.
Deleonardis a explicat şi problemele cu care se confruntă românii în Italia. Media de lucru a românilor în agricultura italiană este de doar 42 de zile/an, el subliniind faptul că de abia de la 51 de zile/an statul italian oferă asigurări sociale, şomaj, pensie şi asigurări de sănătate. De asemenea, el a arătat că foarte mulţi români semnează state de plată false şi primesc doar 25 de euro/zi, faţă de 50 cât ar trebui să primească.
În cadrul întâlnirii, italienii au afirmat că înainte de toate, părţile interesate de colaborare trebuie să aibă încredere după care se poate pune la punct un parteneriat.
