În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2009-2015, pe teritoriul României (judeţele Cluj, Harghita şi Mureş, respectiv municipiul Bucureşti), Ungariei şi Germaniei s-a constituit un grup infracţional organizat format din 11 suspecţi, membrii grupului acţionând în sensul operaţionalizării unui circuit în care au fost angrenate societăţi comerciale care au funcţionat legal dar şi firme de tip „fantomă” utilizate în ample operaţiuni circumscrise evaziunii fiscale în domeniul tranzacţiilor cu autoturisme de lux provenite din achiziţii intracomunitare.
Membrii grupării au comercializat autoturisme prin intermediul unor societăţi comerciale „interfaţă” care derulau activităţi de comerţ evidenţiate în documentele contabile cu autoturisme de lux achiziţionate de la societăţi comerciale intermediare, acestea aprovizionându-se, la rândul lor, de pe piaţa intracomunitară de astfel de bunuri (în principal din Germania). Pentru deducerea TVA de plată în urma vânzării autoturismelor de către societăţile intermediare, au fost înregistrate în contabilitate achiziţii fictive de la firme „fantomă”, înfiinţate de către membrii grupului având drept scop acumularea obligaţiilor de plată către bugetul de stat.
Mecanismul evazionist realizat de către membrii grupului a presupus existenţa unui număr ridicat de societăţi comerciale, controlate în drept şi, după caz, în fapt de aceleaşi persoane fizice care se regăsesc în structura grupului (membri constituenţi şi membri aderenţi), firmele fiind structurate pe mai multe paliere.
Astfel, primul palier îl reprezentau societăţi comerciale implicate în circuitul evazionist aflate la interfaţa cu clienţii (persoane fizice sau juridice) interesaţi de achiziţionarea de autoturisme de lux second-hand din ţări ale UE, adesea bunurile fiind achiziţionate în leasing financiar.
Din punct de vedere al circuitului documentelor, achiziţiile intracomunitare de autoturisme s-au realizat în numele societăţilor comerciale aflate pe palierul 2 şi nu în numele societăţilor de interfaţă, deşi faptic, bunurile ajungeau de la furnizorii din UE direct în custodia societăţilor comerciale aflate pe palierul 1.
S-a constat un comportament atipic în ceea ce priveşte preţurile practicate de firmele aflate pe palierul 2 în raport cu firmele din palierul 1, existând numeroase situaţii în care autoturismele achiziţionate intracomunitar erau revândute către firmele de interfaţă cu preţuri inferioare celor de achiziţie. Prin această modalitate s-a urmărit obţinerea unui preţ competitiv pentru clienţii firmelor de interfaţă şi totodată înregistrarea în evidenţele contabile ale firmelor din palierul 2 a unui TVA de plată în cuantum cât mai redus.
S-a reţinut că eludarea TVA-ului datorat bugetului de stat ca urmare a vânzărilor de autoturisme către firmele din palierul 1, s-a produs prin înregistrarea de cheltuieli nereale, respectiv de facturi de achiziţii de bunuri şi servicii fictive de către firmele aflate pe palierul 2, de la firme aflate pe palierele 3 şi 4.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constat că palierul 3 a reprezentat un nivel intermediar fiind format, în general, din firme „conductă”, specializate în emiterea de facturi reflectând operaţiuni fictive către firmele din palierul 2.
În ceea ce priveşte palierul 4 acesta a apărut ca urmare a necesităţii de a face ineficiente eventualele controale la firmele aflate pe palierele superioare. Societăţile comerciale aflate la acest nivel erau controlate de către membrii grupului doar la modul faptic. Deşi firmele aflate pe palierul 4 realizau livrări importante de bunuri şi servicii fictive spre firmele aflate pe palierele superioare, în cazul acestora nu s-au regăsit achiziţiile corespunzătoare livrărilor efectuate.
Prejudiciul produs bugetului de stat este de aproximativ 4.500.000 euro. reprezentând TVA eludat de la plată prin evidenţierea de documente atestând cheltuieli nereale cu achiziţii fictive provenind de la o structură cuprinzând peste 40 de societăţi comerciale „fantomă” care nu au declarat achiziţii interne, nu au evidenţiat în contabilitate livrările, ulterior fiind cesionate unor cetăţeni din Ungaria.
Acţiunea a fost efectuată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca.
Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul A.N.A.F. – D.G.A.F
Suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii.
Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Grupării Mobile de Jandarmi Cluj-Napoca.
Sursa: DIICOT