Dezastrul demografic este pe cale să acapareze foarte multe dintre țările istorice românești, printre care și Țara Oașului, scrie profesorul clujean Avram Fțiu, pentru romanianoastra.info. Sursa citată spune că acest pericol se apropie din cauza fenomenului emigrației în țări străine, majoritatea oșenilor fiind plecați peste hotare și se întorc foarte rar în țară. Mulți dintre ei au decis să-și crească copiii în țările vestice.
Copiii își urmează părinții, iar școlile din Țara Oașului riscă să se închidă
Un exemplu clar din acest punct de vedere este comuna Târșolț. În această localitate, în ultimii 5 ani s-a redus numărul de elevi la școala generală de 10 ori (de la cca 500 la 55 de elevi). Asta înseamnă că dacă se menține acest trend, în 1-2 ani școlile din comună se închid complet. Mare parte dintre oșeni și-au luat copiii cu ei în Europa, iar acest trend se pare că va continua și în anii care vin. Satele se umplu de copii doar de Sfântă Mărie când în satele Oașului se aude un dulce grai franțuzesc din gura acestora, deoarece mulți dintre ei nu mai comunica în graiul oșenesc. La fel arată situația în Cămârzana, Bixad, Certeze, Turț, Batarci sau Huta Certeze ca să ne oprim doar la aceste exemple, mai scrie romanianoastra.info.
Construcții care nu au legătură cu România
Un alt semn prevestitor de deșertificare umană este cel legat de arhitectura disgrațioasă a caselor construite și care reflectă uneori specificul țărilor în care au emigrat oșenii, iar de cele mai multe ori nici măcar această logică. Mărimea acestor adevărate cazemate moarte 11 luni pe an este înfiorătoare, la o medie de 10-15 camere distribuite pe 2-3 etaje.
Nunți multe, dar fără farmecul pur oșenesc
Un indicator care mai poate să ne dea o speranță este legat de faptul că încă o vreme oșenii se căsătoresc acasă în jurul Sfintei Mării, cu nunți zilnice de Luni până duminică. Pe acest subiect una din marile afaceri în zonă este legată de sălile de nuntă, unele comune având 4-5 săli private mult mai mari decât căminele culturale de altădată. Însă, cu toate acestea, țipuriturile de altădată care au făcut farmecul străvechi la o nuntă oșenească și-au modificat și ele tematica, adoptând subiectele modernității străinătății, încheie romanianoastra.info.
Sursa romanianoastra.info