Mai mulţi tineri au fost văzuţi în aceste zile mergând cu capra şi ursul prin cartierele din Satu Mare. Puţini ştiu însă lucruri despre aceşti tineri. O parte a tinerilor sunt veniţi din judeţul Bacău. Ei au fost goniţi din alte oraşe, precum Cluj-Napoca sau Baia Mare şi au găsit în Satu Mare un oraş care îi acceptă.
Foarte mulţi sătmăreni le dau bani tinerilor, fie aruncă banii de la etaj, fie coboară personal să îi şi felicite pentru gestul lor. Alţii, în schimb, se simt deranjaţi de aceştia.
Mersul sau Umblatul cu Capra
Mersul sau Umblatul cu Capra este un obicei ce ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Este numele dat unui dans tradiţional românesc, executat de un tânăr mascat în chip de capră, cu un cojoc pe dos.
Capra şi însoţitorii ei, merg din casă în casă, dansând la uşa fiecăruia, în prag de Revelion. Măştile de animale variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii).
Acest obicei a fost menționat prima dată în “Descrierea Moldovei”, de Dimitrie Cantemir.
Umblatul cu Ursul sau Jocul Urşilor
Umblatul cu Ursul sau Jocul Urşilor este un obicei arhaic, practicat în ajun de Anul Nou, în special în Moldova. Un tânăr poartă pe cam şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii, însoţit de o ceată de colindători. Masca este condusă de un ”Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). Se bat tobe sau se cântă din fluier, iar masca mormăie și imită pașii ursului, păşind puternic.
Uneori în ceată pot fi acompaniați de irozi sau mascați. Jocul ursului îți are originea într-un ritual păgân cu origini geto-dacice, în credința acestora ursul era un animal sfânt. În jocul ursului acesta moare și învie evocând motivul renașterii în paralelism reînnoirea timpului, anul nou luându-i locul anului vechi.
