La sărbători importante, dar și la nunți, oamenii se îmbracă în port tradițional și dansează în centrul ciupercii, așa cum au învățat de la bătrânii satului.
Oșenii au reușit într-un mod aproape spectaculos să transmită din generație în generație cele mai de preț valori ale comunității lor: de la portul popular până la datinile strămoșești. Arta, muzica, dansul, portul i-au făcut renumiți pe oșeni până peste hotare, ajungând să se situeze astfel între figurile autenticității din Transilvania.
Nunta oșenească reprezintă una dintre cele mai spectaculoase elemente ale culturii populare din nord-vestul Transilvaniei, iar în centrul atenției este întotdeauna mireasa, ce este un simbol al frumuseții și al autenticității la un astfel de eveniment.
”Fiecare mireasă din satele Oașului ascunde sub cununa ei gestul străvechi al părului împletit și dezvăluie, în egală măsură, o frumusețe aparte, prin culorile mărgelelor care-i împodobesc chipul, dar și prin luminile din priviri și zâmbet, podoabele cele mai prețioase ale sufletului. Înșirate în feluri diferite, de la un sat la altul, de la o împletitoare la alta, mărgelele de pe cunună și coadă reprezintă tot atâtea moduri în care gingășia statuară a oșencei poate fi admirată, savurată și contemplată”, spune Mihaela Grigorean.
Îmbrăcarea unei rochii de mireasă oșenești reprezintă o adevărată provocare. Cu cât veșmântul este mai frumos și mai bogat, cu atât greutatea lui este mai mare. Uneori miresele trebuie să suporte greutatea a zeci de kilograme de straie pentru a arăta impecabil în ziua nunții.
