PortalSM.ro – Stiri Satu Mare

FOTO. S-a reluat Danțu’ la șură. Zeci de localnici în costume populare au dansat codrenește

Festivalului folcloric „Danțu’ la șură” și-a sărbătorit astăzi în localitatea Soconzel cea de-a XIII- a ediție. La evenimentul specific zonei Codrului, au fost prezenti primarul comunei Socond, Robert Laszlo, Radu Roca și Cristian Valer Beșeni.
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Socond, duminică 8 mai 2022, de Ziua Portului Tradițional, a organizat în localitatea Soconzel, cea de-a XIII-a ediție a festivalului folcloric „Danțu’ la șură”.
În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Robert Laszlo, managerul instituției organizatoare, Nicolae Cornea, primarul comunei Socond, Radu Roca, prefectul județului Satu Mare, cât și vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare Cristian Valer Beșeni.
Organizatorii au mulțumit gazdei, Păcurar Lucian Ilei, cel care a pus la dispoziție șura și gospodăria sa pentru desfășurarea evenimentului, Malvinei Madar Iederan, fiică a satului, de la casa căreia a pornit alaiul în frunte cu ceterașii vestiți ai Codrului, cât și ansamblurilor folclorice participante: Ansamblul Folcloric al Județului „Doruri sătmărene”, Ansamblul Folcloric „Cununița” și „Cununița Năzdrăvană”, Ansamblul Folcloric „Cetatea Codrului” din Ardud, Ansamblului Folcloric din Bicaz, județul Maramureș, Grupul Folcloric din Homoroade, și Dănțăușii din Soconzel și Cuța.
Au fost prezenți sute de sătmăreni, și nu numai, dar și mulți primari din întreg județul Satu Mare.
Danțu’ la șură este un obicei specific zonei Codrului organizat de feciorii și chizeșii locului, dar la care participă toată suflarea satului și de prin împrejurimi. În zilele de duminică, sau în zile mari de sărbătoare tinerii se întâlneau în cea mai frumoasă și cea mai mare șură din sat, se cunoșteau și legau prietenii pe viață.
Jocurile codreneşti se caracterizează în primul rând prin aceea că fata, pe lângă rolul de pereche în dans, îl avea şi pe cel de sprijinitor al feciorului care executa bătăi pe ambele picioare şi chiar salturi peste cap. Varietatea ponturilor bătute pe cizme din cadrul multiplelor forme a dansului, îmbinarea armonioasă a acestora, sunt trăsături bine conturate care se întâlnesc numai în dansurile populare din zona Codrului.
“Danțu’ la sură” este o manifestare a comunității, care pe lângă biserică, a dat naștere unei legăturii puternice în lumea rurală, adesea preferințele comunității sătești, atât sub aspect muzical cât și coregrafic, duc până la cele mai mari exigențe prin însăși puritatea și frumusețea tradiției.