România, ca și celelalte state membre ale UE, trebuie să renunțe la sistemele de încălzire poluante, precum sobele pe lemne și centralele de apartament, după cum reiese dintr-un document al CE.
Potrivit datelor Eurostat, aproximativ 50% din toată energia consumată în UE este folosită pentru încălzire și răcire, iar mai mult de 70% provine încă din combustibili fosili (în mare parte gaze naturale, dar și lemne de foc). În sectorul rezidențial, aproximativ 80% din consumul final de energie este utilizat pentru încălzirea spațiului și a apei.
„Pompele de căldură sunt o tehnologie matură care este mult mai eficientă din punct de vedere energetic decât cazanele (termen generic cu referire la sistemele de încălzire cu combustibili fosili precum sobe pe lemne sau centrale de apartament – n. red.). Acestea permit o utilizare mai mare a surselor de energie regenerabilă, a energiei ambientale și a căldurii reziduale. În clădiri, pompele de căldură sunt folosite pentru încălzire, apă caldă și în unele cazuri și pentru răcire. În loc să producă căldură, ele extrag și îmbunătățesc energia ambientală (căldură sau rece din aerul exterior și apele de suprafață sau de canalizare) sau energie geotermală (căldură sau rece din sol sau din apele subterane). Ciclul de refrigerare este în majoritatea cazurilor un ciclu de compresie a vaporilor care consumă energie electrică, dar există și cicluri de sorbție care sunt conduse de căldură”, se arată în documentul Comisiei Europene.
30 de milioane de pompe de căldură vor fi instalate în UE până în 2030
Un raport publicat în 2022 de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că pompele de căldură vor scădea cererea Europei de gaz pentru încălzirea clădirilor cu cel puțin 21 de miliarde de metri cubi în 2030.
În conformitate cu obiectivele Pactului ecologic al UE, planul REPowerEU solicită investiții anticipate în surse regenerabile și eficiență energetică. Acesta are ca scop reducerea importurilor de combustibili fosili, dublarea ratei actuale de implementare a pompelor de căldură în clădiri și accelerarea implementării pompelor de căldură din rețelele mari de încălzire și răcire. Cu 3 milioane de pompe de căldură instalate doar în 2022, obiectivul este de a instala cel puțin 10 milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2027.
În plus, odată cu eliminarea treptată a cazanelor de sine stătătoare până în 2029 (în conformitate cu regulile de proiectare ecologică), se poate aștepta instalarea a cel puțin 30 de milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2030 față de 2020, majoritatea hidronice (inclusiv hibrizi). Această ambiție a fost exprimată în Planul Industrial Green Deal .
Este nevoie de 750.000 de instalatori specializați în pompe de căldură
Pentru a accelera producția de pompe de căldură și implementarea acestora, sunt necesari încă 750.000 de instalatori și cel puțin 50% dintre instalatorii existenți vor trebui să fie recalificați pentru a lucra cu pompe de căldură.
Investiția totală în pompe de căldură în UE aproape s-a dublat de la 13 miliarde EUR în 2020 la 23 miliarde EUR în 2023, în ciuda încetinirii în 2023, din cauza prețurilor la energie de răcire și a reducerii subvențiilor. (Sursa: BloombergNEF, martie 2024)
Statele vor primi finanțare începând cu 2026
Noile instrumente de finanțare vor sprijini lansarea pompelor de căldură. Începând cu 2026, toate țările UE vor putea beneficia de Fondul pentru Clima Socială. Este un fond UE de 86,7 miliarde EUR, care va permite în special țărilor UE să sprijine măsurile de eficiență energetică și decarbonizarea încălzirii și răcirii în clădiri, inclusiv instalarea de pompe de căldură, pentru gospodăriile vulnerabile (în special cele aflate în sărăcie energetică) și micro- întreprinderilor.
Fondul pentru Clima Socială provine dintr-o parte dedicată din veniturile din licitarea certificatelor de emisii în cadrul noii scheme de comercializare a certificatelor de emisii („ETS2”), care va pune un preț de carbon pentru combustibilii utilizați în clădiri, transport rutier și alte sectoare începând cu data de 2027, prin urmare întărirea în continuare a competitivității pompelor de căldură. Dincolo de Fondul pentru climatul social, ETS2 va oferi, de asemenea, venituri semnificative din licitații pentru țările UE, pentru a sprijini tranziția ecologică, în special în sectorul construcțiilor.
Planul de acțiune al UE
Există o urgență de a trece la tehnologii de încălzire și răcire eficiente din surse regenerabile în clădiri, industrie și rețele. Raportul Comisiei din 2022 privind competitivitatea tehnologiilor de energie curată indică faptul că implementarea tuturor tipurilor de pompe de căldură (de la case unifamiliale la case cu mai multe apartamente mari, clădiri terțiare și pompe de căldură din rețea de căldură până la pompe de căldură de înaltă temperatură pentru aplicații industriale) este necesar pentru a îndeplini obiectivele noastre consolidate în materie de climă.
În prima jumătate a anului 2024 Comisia Europeană va adopta Planul de Acțiune, care va viza accelerarea instalării pompelor de căldură în UE.
Prin Planul de Acțiune se va crea un parteneriat între Comisia Europeană, statele membre, instituții financiare și de formare de-a lungul întregului lanț valoric al pompelor de căldură pentru a se asigura că pompele de căldură pot fi implementate pe scară largă fără a degrada stabilitatea rețelei electrice.
Planul de acțiune va avea ca scop să ofere cetățenilor, întreprinderilor și industriilor mici informații ușor accesibile despre soluțiile existente pentru pompe de căldură, pregătirea pompelor de căldură a clădirilor, instalațiilor industriale și rețelelor lor. Un parteneriat dedicat competențelor pompelor de căldură va avea ca scop să ofere un răspuns operațional la deficitul de competențe din UE și să promoveze dezvoltarea unei forțe de muncă experte în sector.
Prevederile din lucrările legislative în curs vor avea ca scop asigurarea unui semnal politic suficient de puternic pentru piața pompelor de căldură, inclusiv eliminarea treptată până în 2029 a centralelor de apartament și a sobelor pe lemne. Întreaga documentație a Comisiei Europene este disponibilă pe site-ul instituției.