Un număr de 714 comune, adică 25% din cele 2.862 astfel de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu au avut anul trecut venituri proprii nici cât să le acopere măcar plata salariilor, conform calculelor realizate de cursdeguvernare.ro, pe baza datelor oficiale privind execuția bugetelor locale. Probleme au fost înregistrate și în județul Satu Mare, acolo unde zeci de primării de comune nu și-au putut acoperi salariile din venituri proprii.
Numărul acestor UAT-uri complet dependente de transferurile de la bugetul centralizat a crescut în 2023, comparativ cu 2022, când 651 de astfel de primării erau depășite de cheltuielile cu angajații. Cu toate acestea, UAT-urile falimentare continuă să fie menținute, singura justificare a existenței lor fiind alegerile, când electoratul disciplinat al acestor localități este dirijat spre vot de către primarii în funcție. Rațiunea lor nu este de utilitate administrativă, ci de utilizare strict electorală, informează cursdeguvernare.ro.
Anul trecut, veniturile proprii totale ale primăriilor comunale din România s-au cifrat la aproape 13 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au fost de 29,8 miliarde, dintre care 7,83 miliarde au reprezentat doar cheltuielile cu salariile din aceste administrații.
În 2022, campion absolut era Vasluiul, cu 57 de primării ce ar fi trebuit să fie declarate în faliment. În 2023, acest top negativ a ajuns să fie condus de județul Teleorman, cu nu mai puțin de 68 de primării care nu au mai avut bani nici pentru salarii. Alte județe cu un număr uriaș de primării falimentare sunt Vaslui și Olt (59 de primării), Botoșani (52 de primării) și Vâlcea (43 de primării). Anul trecut, în județul Satu Mare au fost 20 de primării de comune care nu au avut venituri proprii care să acopere plata salariilor.
Structura veniturile UAT-urilor
Venituri proprii, formate din:
- cote defalcate din impozitele pe venit;
- sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale;
- sume repartizate din Fondul la dispoziția Consiliului Județean.
Acestora li să adaugă sume suplimentare reprezentând:
- sume defalcate din TVA pentru drumuri (acolo unde este cazul);
- sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale;
- sume defalcate pentru pentru diferite alte capitole, inclusiv infrastructură, învățământ particular sau confesional etc.;
- subvenții, sume UE (dacă este cazul);
- alte venituri.
Materialul complet poate fi citit pe cursdeguvernare.ro.