Cerul serilor de toamnă aduce un spectacol unic în viață pentru locuitorii din Satu Mare: cometa C/2025 A6 (Lemmon) poate fi observată în această perioadă cu ochiul liber, după apusul soarelui, spre vest-nord-vest. Descoperită în ianuarie, Lemmon se apropie cel mai mult de Pământ în jurul datei de 21 octombrie 2025 și nu va mai reveni pe cerul nostru timp de peste 1300 de ani. Este, așadar, o șansă unică — o dată în viață — de a vedea cu ochii tăi o cometă provenită din îndepărtatul Nor al lui Oort, o zona îndepărtată a sistemului solar.
Ce e Cometa Lemmon şi de ce este specială
Descoperită pe 3 ianuarie 2025 de către sondajul observatorului Mount Lemmon Survey din Arizona, cometa C/2025 A6 (Lemmon) este un vizitator deosebit al sistemului nostru solar — una dintre acele comete cu perioadă lungă, ce revin la intervale ce pot fi de mii de ani.
Conform calculelor, perioada sa orbitală este estimată la peste 1.300 de ani. Astfel, pentru marea majoritate a pasionaţilor de astronomiei, aceasta este o ocazie „o dată în viaţă”.
Între fascinaţie şi mister: ce spun teoriile despre „vizitatori” pe cer
În timp ce entuziaştii urmăresc cu binocluri spre vest‑nord‑vest pentru a surprinde spectacolul oferit de Cometa C/2025 A6 (Lemmon), apariţia ei în cerul serilor de toamnă a generat şi un alt tip de conversaţie — cea a teoriei conspiraţiei şi a vizitelor extraterestre.
Conform unor voci de pe forumuri şi reţele de socializare, traiectoria neobişnuită şi coada luminoasă a cometei ar putea fi interpretate ca semne că nu avem de‑a face cu un simplu corp cosmic, ci cu o potenţială sondă ori navă extraterestră. Bazându‑se pe analogii cu cazul ʻOumuamua — despre care cercetătorii au dezbătut ipoteza originii artificiale — unii susţin că obiectele interstelare nu sunt întotdeauna „naturale”.
Două scenarii populare
-
„Sonda observatoare” — Conform acestei idei, Cometa Lemmon ar putea fi o structură creată sau dirijată de o civilizaţie avansată, trimisă să observe Pământul „din umbră”. Motivul invocat? Forma de lanţ sau coadă neobişnuită, schimbările rapide de luminozitate şi faptul că obiecte rare stârnesc atenţia — exact tipul de „semn” pe care se bazează miturile.
-
„Portal cosmic / Punct de intrare” — Un alt scenariu propune că obiectul nu e doar un vizitator, ci serveşte drept „portal” sau „poartă” între sisteme solare — de aici şi coada luminoasă (interpre‑tată ca flux energetic) sau traiectoria atipică. Teoria se bazează pe ipoteza că regiunile îndepărtate ale sistemului solar (ex: Norul lui Oort) ar putea ascunde tehnologii alien care aleg cometele ca mijloc de deplasare discretă.
Ce spune ştiinţa
Experţii rămân rezervaţi. Deşi ipotezele sunt fascinante, comunitatea astronomică subliniază că nu există dovezi credibile care să susţină o origine artificială a cometelor — sau că acestea ar fi nave extraterestre. Cometa Lemmon este catalogată ca un corp natural, de perioadă lungă, care îşi are originile în Norul lui Oort şi face o vizită rară prin sistemul nostru solar.
De la semne cerești tulburătoare la spectacol astronomic: ce au însemnat cometele de-a lungul istoriei
De‑a lungul secolelor, apariţia unei comete pe cer era privită în Europa şi în lumea occidentală cu uimire, dar mai ales cu frică şi reverenţă. În antichitate şi în Evul Mediu, cometele erau interpretate drept semne ale zeilor sau mesageri ai destinului – adesea considerate prevestiri ale morţii unei personalităţi importante, ale războiului, foametei ori ale unor catastrofe naturale. De exemplu, în Anglia din anul 1066, o cometă (identificată ulterior ca Cometa Halley) apare pe celebra tapiserie Bayeux şi este asociată cu invazia normandă, fiind descrisă ca un „star ‑ hairy” (stea cu păr), adică semn al schimbării şi al pierderii puterii, conform NASA.
În perioada Renaşterii şi începutului epocii moderne, deşi treptat astronomia începea să explice natura cometelor, populaţia continua să le considere simboluri ale tulburării ordinii divine. Texte din secolul al XV‑lea evocau cometele ca aducătoare de „febra, boală, molimă şi foamete”, iar mai târziu au fost reproduse în pliante şi broşuri ca avertizări cosmice. Din această perspectivă, apariţia unei comete ca C/2025 A6 (Lemmon) devine nu doar un spectacol astronomic, ci şi o invitaţie la reflecţie – în trecut un semn rar al evenimentelor majore, azi un moment de legătură între om şi universul ce‑l înconjoară.
Când şi unde poate fi văzută din Satu Mare
Pentru observatorii din România, şi în special din zona Satu Mare, momentul este potrivit. Iată cum să te pregăteşti:
-
Cel mai bun interval de vizibilitate: mijlocul până la sfârşitul lunii octombrie 2025, cu şanse bune între aproximativ 18–31 octombrie.
-
Apropierea cea mai mare de Terra: în jur de 21 octombrie 2025, (cu şanse bune în toată perioada 18–31) când se estimează că distanţa va fi circa 0,60 UA (≈ 89 milioane km) şi cometa se va afla relativ aproape.
-
Direcţie în care să priveşti: după apusul soarelui, spre vest‑nord‑vest, la un orizont cât mai liber și cât mai puţin influenţat de lumină urbană. Din surse: „dezvoltată spre vest după asfinţit”.
-
Vizibilitatea cu ochiul liber: se preconizează că s‑ar putea atinge magnitudinea +4 – +5, ceea ce în condiţii foarte bune de cer întunecat ar putea permite vederea fără aparatură.
-
Sugestie practică: mergi cât mai departe de luminile oraşului (Satu Mare are poluare luminoasă moderată), să ai vedere deschisă spre vest, să verifici cerul după apus (în jur de ora 18–19, în funcţie de dată) şi să utilizezi aplicaţii de tip „star‑map” pentru orientare.
De ce „o ocazie rară” şi când se mai întoarce
Pe lângă aspectul vizibilităţii, este importantă şi perspectiva ştiinţifică şi temporală:
-
Cometa provine din Norul lui Oort, zona îndepărtată a sistemului solar, ceea ce înseamnă că materialul său este relativ „nealterat” – o fereastră către începuturile sistemului solar.
-
Conform NASA, perioada sa de revenire este estimată la aproximativ 1.350 de ani, adică, practic, pentru generaţii întregi de oameni, aceasta ar putea fi singura şansă.
Sfaturi pentru observare în Satu Mare
-
Alege o locaţie cu orizont liber spre vest‑nord‑vest, de preferat lângă marginea oraşului sau în zone mai întunecate (ex: spre Oar–Cămărzana, sau spre Someş‑Ţară).
-
Verifică starea cerului: ideal fără nori, fără ceaţă şi cât mai departe de lumină artificială puternică.
-
Chiar dacă aparatul vizual (binoclu) nu este necesar, cu un binoclu 7×50 sau similar şansele cresc semnificativ.
-
Observă imediat după apus – primul interval bun e în jur de 30 de minute – o oră după apusul soarelui. Pe măsură ce luna plină se apropie (sau dacă e prezentă), vizibilitatea scade.
-
Fă‑ţi timp să urmăreşti cerul mai multe seri – cometa îşi schimbă poziţia uşor pe cer în timp.
-
Fotografiază‑o! Dacă ai un smartphone pe trepied, expunere mai lungă (10–20 s) spre vest ar putea surprinde o dâră sau o pată neclară – şi dacă nimereşti cu tail‑ul cometei, vei avea o amintire frumoasă.
Ce e bine să ştii
-
Ce vei vedea ar putea fi doar un punct pal, difuz, cu o coadă scurtă, nu neapărat un spectacol ca cometele legendare.
-
Poluarea luminoasă din oraş reduce vizibilitatea – cu cât eşti mai departe de lumină, cu atât mai mare şansa.
-
Dacă pe termometru e frig sau vânt, îmbracă‑te corespunzător. Observarea cerească cere uneori să stai mai mult pe loc.
Dacă eşti în Satu Mare şi ai puţin timp liber în serile din octombrie 2025, merită cu siguranţă să priveşti spre cerul de vest după apus. Cometa Lemmon oferă o şansă rară – probabil că nu vom mai avea ocazia în viaţa noastră să o vedem din nou. E momentul să ridicăm ochii… înainte ca destinatarul să dispară iar din cer.
