Fostul deputat sătmărean Radu Panait a publicat, de Ziua Națională a României, un mesaj puternic despre experiența trăită recent în Spitalul Județean Satu Mare. Textul său, încărcat de emoție și recunoștință, transformă o internare dificilă într-un omagiu adus celor care muncesc în sistemul medical.
Panait povestește că a petrecut o săptămână internat la secția de Chirurgie, într-un salon mic, împărțind spațiul și suferința cu alți pacienți. Deși trece prin probleme de sănătate, fostul deputat a ales să vorbească nu despre suferința lui, ci despre oamenii pe care i-a întâlnit acolo. El spune că medicii, împreună cu asistentele și infirmierele, au fost dedicați și implicați, încercând să îi ajute pe toți pacienții „să treacă cu bine peste operații, boală și dureri”.
Mesajul său, publicat de 1 Decembrie, a fost primit ca un apel sincer la solidaritate și apreciere față de personalul medical, oameni pe care, spune el, ar trebui să îi considerăm și noi eroi ai zilei.
Redăm, mai jos, mesajul transmis de Radu Panait:
De 1 Decembrie, când vedem armata defilând, depuneri de coroane și simțim mândria că suntem români, ar trebui să ne gândim și la acei români care fac lucrurile să meargă zi de zi – pentru că și ei sunt eroi. Astăzi, de Ziua Națională, vreau să le mulțumesc oamenilor care au fost alături de mine în ultima mea vizită la spital. Scurta mea poveste începe așa…
Am stat o săptămână internat la Chirurgie, la spitalul nostru din Satu Mare. Doamne, parcă nu se mai termină odată problemele de sănătate! Mă rog, nu despre asta vreau să vă vorbesc, ci despre experiența într-un salon mic, unde abia încăpeau trei paturi, și despre timpul petrecut alături de alți doi bolnavi.
Spitalul nu e hotel și nici nu trebuie să fie. E un loc în care niște oameni fac tot ce pot ca să te pună pe picioare. Mâncarea nu e de restaurant și nici nu trebuie să fie, că doar nu mergem în spital ca să ne îngrășăm, ci să primim hrana necesară pentru problemele pe care deja le avem.
Doctorii de la Chirurgie și ORL, împreună cu asistentele, au fost mai mult decât dedicați în a mă ajuta atât pe mine, cât și pe ceilalți bolnavi, să trecem cu bine peste operații, boală și dureri. Unul dintre colegii de salon, din păcate, s-a stins din viață.
Și să fi văzut la 1 noaptea cum, timp de aproape două ore, personalul de gardă a încercat să îl resusciteze… deși avea 75 de ani și, probabil, multe probleme care te fac să te întrebi de ce era internat la Chirurgie.
Dar nimeni nu a renunțat la el. NIMENI.
Împreună cu celălalt coleg al meu de salon, de 84 de ani – pe parcursul după-amiezii și până în ultimul moment – l-am ajutat cum am putut: i-am dat apă, i-am aranjat masca de oxigen ca să poată respira… un episod pe care sper să nu îl mai retrăiesc vreodată.
Să vezi cum cineva se chinuie lângă tine și tu să nu poți face prea multe e… greu. Mai greu decât îți imaginezi.
Sistemul medical din România e departe de a fi perfect, dar noi, bolnavii, trebuie să fim conștienți că nu suntem la all-inclusive în Antalya. Există un motiv pentru care suntem acolo. Trebuie să fim alături unii de alții. Iar personalul din spital e acolo să ne ajute în limite pe care și noi trebuie să le înțelegem.
Le mulțumesc infirmierelor, asistentelor și doctorilor. Doamne, ce meserie grea și-au ales! Te îndemn și pe tine, dacă ai avut răbdare să citești mesajul meu, să fii un bun român și un om înțelegător.
Să nu uiți că, dincolo de tot, toți suntem oameni, iar cinstea de a fi român vine și din efortul pe care îl depunem unii pentru alții nu doar din fluturarea steagului sau din faptul că știm ultima strofă din imnul României.