Prefectul Eugeniu Avram a convocat astăzi la o întâlnire reprezentanţii primăriilor din aria protejată a râului Tur, dar şi pe reprezentanţii Consiliului Judeţean, Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Societăţii Carpatine Ardeleană care administrează aria protejată, pentru a clarifica aspectele ce-i deranjează pe edili.
Primul care a luat cuvântul a fost Ioan Ciută, primarul din Gherţa Mică, acesta afirmând că aria se întinde pe o suprafaţă de 800 de hectare din comună, iar cei care şi-au făcut construcţii pe terenurile proprii au fost amendaţi şi sunt cercetaţi penal.
Supărarea este cu atât mai mare cu cât acesta susţine că nimeni nu a fost întrebat când s-a extins zona protejată iar unele proiecte locale sunt oprite deoarece societatea respectivă nu îşi dă avizul.
Cel mai critic la adresa ONG-ului a fost vicepreşedintele Mircea Govor, acesta afirmând că este „o problemă de interes naţional”, cerându-i prefectului Eugeniu Avram să depună sesizări la SRI, Parchetul Satu Mare și DNA.
„Mie personal mi-e jenă să asist la un asemenea caz. Această societate carpatină a început cu bani de la Consiliul Judeţean să facă proiecte cu bani europeni, ca să-i bage în buzunar. Cum o autoritate a statului este subordonată unui ONG. S-a ajuns la limită. O să merg la Bucureşti să mă implic direct, să vedem cine a finanţat societatea, ce caută în Satu Mare. Nu voi tolera aşa ceva! (…) D-le prefect, am rugămintea să faceți plângeri penale la instituţiile statului: cine, cum şi ce interese are. Instituţiile trebuie să protejeze statul, aceste abuzuri trebuie să înceteze azi”, a afirmat Govor.
Primarul comunei Turţ, Ioan Ciupac, a arătat că din cauza acestei situaţii a pierdut o chirie de 150.000 de euro/an, o societate fiind interesată de realizarea unui parc fotovoltaic.
O altă situaţie delicată a mai fost înregistrată în Livada, unde o persoană a fost amendată cu 50.000 de lei pentru amplasarea unui panou fără aviz de la Societatea Carpatină.
Localnicii mai sunt nemulţumiţi şi de faptul că nu au voie să facă aproape nimic pe terenurile lor, dar nici nu primesc subvenţii precum în alte state europene.
De cealaltă parte, directorul executiv al Societăţii Carpatine Ardeleană, a încercat să răspundă acuzaţiilor prezentând situaţia atât pe plan european, cât şi naţional şi în cazul zonei râului Tur. Acesta a explicat că râul Tur este zonă protejată din 1995, însă în hotărârea respectivă nu a fost trecută suprafaţa, ci doar o lungime de 34 de km, de la barajul Călineşti Oaş la frontiera cu Ungaria şi Ucraina. În 2004 au fost stabilite limitele acesteia, iar din 2011 s-a extins arealul, pe baza unor cercetări efectuate de specialişti. Societatea Carpatină Ardeleana a primit în custodie zona protejată de la Ministerul Mediului, directorul executiv susţinând că prin legislaţie având drept de legitimare, control şi chiar de aplicare de amenzi.
Prefectul Eugeniu Avram a solicitat directorului asociaţiei să prezinte documente în sensul celor afirmate, urmând ca discuția să fie reluată.