Din martie 2011 centrul „Căminul de argint” a avut în îngrijire beneficiari suferinzi de boli grave precum Alzheimer, Parkinson, sau cu sechele în urma unor accidente vasculare, hipertensiune sau coxartroză, asigurându-li-se îngrijirile medicale specifice. Vârstnicii bolnavi beneficiază de îngrijire medicală 24 de ore din 24, terapie, masaje de recuperare, dar şi de servicii religioase, participând la terapii ocupaționale și activităţi de socializare. Personalul centrului are o abordare modernă asupra activităţii, acordând o atenţie deosebită fiecărui beneficiar.
Din nefericire, chiar dacă rezultatele sunt extraordinar de bune, aparținătorii beneficiarilor sunt foarte mulțumiți de modul în care sunt tratați bătrânii, de rezultatele remarcabile ale terapiilor, la capacitatea actuală centrul nu are încasări suficiente pentru supravieţuire. De la începutul proiectului era cunoscut faptul că un centru cu 14 beneficiari, câţi a avut la deschidere, nu va obține suficiente venituri pentru a se susține. S-a discutat în permanență despre extinderea centrului, însă pentru acest fapt ar fi fost nevoie de implicarea autorităţilor locale.
Aparţinătorii beneficiarilor „Căminului de argint” din Viile Satu Mare au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, în care îi solicită o întâlnire la faţa locului, pentru a salva centrul de la închidere.
Redăm în continuare scrisoarea:
CĂTRE
DOMNUL PREȘEDINTE AL CONSILIULUI JUDEȚEAN SATU MARE
Stimate Domn, mă numesc Liliana Ardelean, medic rezident la Spitalul Județean Satu Mare, dar mă adresez dumneavoastră în numele aparținătorilor seniorilor de la Căminul de Argint Viile Satu Mare aflat de multă vreme în mijlocul unei dispute, care din nefericire devine politică din ce în ce mai acut.
Căminul are în prezent 15 beneficiari, a căror dramă nu are vârstă! Este BOALA! Un bolnav cu demență de oricare fel ar fi ea, nu e un vârstnic oarecare. Un bolnav de demență are nevoie de constanță, rutină, un mediu cald, echilibrat mai înainte de lux și opulență ! Orice schimbare în acest sens, nu numai că e un regres în strădania de a ține boala sub control, dar poate fi fatală!
Ce pot să vă spun în nume personal. N-aș vrea să fiți niciodată în situația în care sunt eu! Aveți părinți! Vă doresc să vă bucurați cât mai mult de sănătatea lor și de sprijinul lor! Eu nu-l mai am! Lumea mea s-a năruit când mama s-a îmbolnăvit! Pare dramatic, dar Căminul de Argint ne-a salvat viața! Atunci! Acum simt că trebuie salvat Căminul! Și foarte important, esențial chiar: în Căminul de Argint sunt oamenii pe mâna cărora mi-am dat mama cu toată încrederea! Și încrederea este aceeași din martie 2011: același profesionalism, aceeași răbdare, acelaşi zâmbet pe față fie că ieșim sau intrăm pe tură! Vin la mama de când e la Căminul de Argint ca la mama acasă! Ea însăși spune când o iau în Satu Mare că vrea… acasă, la Căminul de Argint !
Ar fi păcat să se piardă investițiile făcute! Ar fi păcat de sănătatea, energia și… frânturile de viață investite aici, de viața lor, care și în demență are o continuitate și o bucurie! Mai ales că există soluții. Am putea începe cu înțelepciune, bunăvoință, înțelegere, lucruri pe care sunt convinsă că le avem cu toții!
Stimate domnule, vă invităm să participați, miercuri 02.04.2013 de la ora 11.oo, în Viile Satu Mare la o întâlnire cu aparținătorii rezidenților din acest cămin pentru a vă face să înțelegeți situația dramatică în care ne aflăm cu toții.
Cu respect,
Liliana Ardelean