”SFÂNTA CRUCE, indiferent de formele de reprezentare NU POATE FI ASOCIATA DECÂT CU PATIMILE DOMNULUI IISUS HRISTOS! Crucea este simbolul de capatâi al crestinismului, reprezentând patima, moartea si invierea Domnului.
In pietatea ortodoxa, venerarea Sfintei Cruci este nedespartita de lauda Invierii: „Crucii Tale ne inchinam, Hristoase, si Sfânta Invierea Ta o laudam si o marim“.
Inca din antichitate existau mai multe tipuri de cruci. Romanii se foloseau de trei feluri de cruci: crux commissa, denumita si crucea Sfantului Antoniu, avea forma literei T; crux immissa, sau crucea latina, avea patru brate (+); crux decussata, sau crucea Sfantului Andrei, avea forma literei X. Mântuitorul a fost rastignit pe o crux immissa, fapt atestat de Sfinta Scriptura, unde Sfintii Evanghelisti Matei (27, 37), Marcu (15, 26), Luca (23, 38) si Ioan (19, 19) pomenesc despre titlul pironit deasupra capului lui Hristos (redat iconografic cu initialele I.N.R.I. – Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor).
Se cunosc aproximativ 400 de forme de cruci, dintre care trei sunt cele mai raspandite in lumea crestina:
– crucea Tau, in forma de T (litera greaca Tau), forma cea mai veche, cu origini in Orientul pagân;
– crucea latina/catolica, cu 4 brate inegale: † (stilpul vertical mai lung), forma cea mai raspindita la ora actuala;
– crucea greaca/ortodoxa, cu 4 brate egale: + (totodata simbolul actual al Crucii Rosii internationale).
In afara de tipurile mentionate mai sus, de o raspândire mai larga se mai bucura: crucea slava/ruseasca (cu 8 brate), crucea celtica (cu un cerc in mijloc), crucea Sfântului Andrei (in forma de X), crucea papala (cu 6 brate, cele din mijloc fiind mai lungi), crucea trilobata (cu extremitatile in forma de trefla), crucea sagitata (cu extremitatile in forma de sageti), sau crucile unor vechi ordine cavaleresti, precum crucea de Malta (cu bratele egale si extremitatile mult latite). Swastika/zvastica (vechi simbol pagin) este si ea un fel de cruce (crux gammata).
In traditia ortodoxa, foarte des intâlnit este semnul Crucii cu opt colturi. Aceasta este de obicei formata din patru brate. Unul este vertical si trei orizontale. Bratul vertical si cel din mijloc, orizontal, este Crucea propriu-zisa. Bratul de sus ne aduce aminte despre tabla pe care scria vina pentru care a fost rastignit: „Iisus Hristos Regele Iudeilor”. Bara de jos, care vine inclinata (in stânga), conform traditiei crestine ortodoxe slave, este bratul pe care s-au sprijinit picioarele Domnului nostru Iisus Hristos. Bara este inclinata in stânga aducându-ne aminte despre cei doi tâlhari, care au fost rastigniti unul de-a dreapta si celalalt de-a stânga Domnului. Unul dintre ei s-a pocait, cel din dreapta, si s-a inaltat la cer (bara a aratat in sus), iar celalalt, pentru necredinta lui, a mers la iad (bara a aratat in jos).
Tot cu opt colturi, dar cu brate orizontale, sunt crucile multor biserici si manastiri românesti: Manastirea Curtea de Arges, manastirea Horezu, biserici de lemn din Maramures (Calinesti), biserica manastirii Rohia etc.
Regretabil este faptul ca sunt unii care compara aceste cruci cu anumite semne masonice si sataniste. Este total neavenit sa se spuna ca o reprezentare a Crucii ar putea fi satanica, pentru ca a aparut pe steaguri satanice, naziste sau deoarece unele reprezentari au aparut in locuri sau momente nefaste ale istoriei. Crestinii nu pot spune ca o reprezentare a Crucii ar putea fi mai mult sau mai putin sfânta decât alta: nici chiar despre “crucea intoarsa“ nu poate spune cineva ca ar fi “cruce satanica”, deoarece pe o astfel de cruce a fost rastignit Sfântul Apostol Petru. Iar despre crucile numite “masonice”, regretam faptul ca unele persoane si chiar dintre monahi gresesc ajungând sa fie mult prea preocupati de forma crucii, decât de sensul ei”.
Sursa: http://amd-sm.ro/