Colonelul în retragere Bucur Neculai, ultimul veteran de război POMPIER din România, s-a stins din viață la vârsta de 95 de ani. Ieri, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Somes” Satu Mare a pierdut un Erou, un pompier militar desăvârşit şi un exemplu greu de urmat pentru generaţiile viitoare.
Născut la 28 iulie 1922, în satul Domnești, comuna Pufești din Judeţul Vrancea, a fost educat încă din tinereţe în credinţa şi dragostea de neam şi patrie. După absolvirea cursurilor Liceului Teoretic din localitatea Adjud, Neculai Bucur face primii pași spre o lungă carieră militară în arma pompierilor.
La 01 februarie 1942 este înrolat în armată ca militar voluntar la Compania de Pompieri Focșani, fiind mutat, după doar 4 luni la Batalionul de Pompieri București (Compania a V-a), iar doi ani mai târziu participă la acțiunile de stingere a incendiilor în urma bombardamentului din București din 4 aprilie 1944, la Palatul Republicii, Gara de Nord, Ministerul Lucrărilor Publice și alte sectoare.
În mai 1944, Neculai începe studiul la Școala de Subofițeri de Pompieri din capitală, până în noiembrie anul următor, când este mutat la Grupul de Pompieri Cluj în funcția de secretar. La 15 iunie 1948, se înscrie la Școala de Ofițeri de Pompieri din București, fiind avansat la gradul de sublocotenent. Începând cu 3 mai 1949 își desfășoară activitatea la Centrul de Instrucție a Companiei de Pompieri din Brașov, până în anul 1952, când este trimis la Vișeu, județul Maramureș pentru a înființa acolo o Companie de Pompieri.
Alte funcții:
– 1952 – 1954, Comandant Companie de Pompieri Vișeu;
– 1954 – 1956, Locțiitor cu Prevenirea la Compania PCI Baia Mare;
– 1956 – 1968, Ofițer cu anchete și studii PCI;
– 01.05. – 01.10.1968, Locțiitor Șef Inspecție la Grupul de Pompieri Satu Mare;
– 1968 – 1977, Locțiitor pentru Prevenire și Supraveghere Secție ;
– În data de 31.05.1977, colonelul Bucur Neculai, este trecut în rezervă cu drept de pensie.
Activitatea sa nu se oprește aici. Din anul 1993 devine membru al Filialei Veteranilor de Război, contribuind în mod constant la dactilografierea și gestionarea diferitelor lucrări și situații. Calităţile sale l-au făcut să fie iubit şi apreciat de colegii din armată, de subordonaţi şi de comandanţi. Pentru seriozitatea şi profesionalismul său, pentru viaţa militară ireproşabilă şi merituoasă a fost recompensat de nenumărate ori.
Colonelul Bucur a trecut prin multe încercări de-a lungul vieții sale, poate mult prea multe, dar pe chipul său apărea, de fiecare dată când îl întâlneai, un zâmbet cald. Din dragoste și respect față de arma pompierilor, în ciuda vârstei înaintate, a răspuns prezent la toate evenimentele importante.
Noi, ca roade ale exemplului său şi a celor ca dânsul, cu ostăşescul „Domnule Colonel, avem onoarea să vă salutăm!”, pentru ultima oară luăm poziţia – drepţi şi cu durere în suflet ne luăm rămas bun cu onoruri militare de la OMUL şi POMPIERUL Bucur Neculai, rugându-L pe bunul Dumnezeu să primească sufletul său.
Dumnezeu să te odihnească în pace!
Sursa – ISU Satu Mare
