În scurtă vreme se deschide cel mai mare şi dotat cămin de vârstnici din judeţul Satu Mare. Este vorba despre Casa Sfântul Nectarie, căminul de vârstnici din comuna Vetiș. Foarte important este faptul că deja se pot face rezervări.
Unul dintre cele mai mari avantaje pe care le deţine „Casa Sfântul Nectarie” este faptul că nu doar găzduieşte persoanele în vârstă, ci le şi îngrijeşte în regim rezidenţial. În cazul rezidenţilor care suferă de afecţiuni fizice, sau psihice (precum Alzheimer), personalul acestui cămin de bătrâni garantează o îngrijire de cea mai înaltă calitate.
Este foarte important ca fiecare persoană să aibă intimitatea sa, de aceea rezidenţii vor fi cazaţi în camere, în functie de afecţiunile pe care le au, la căminul de bătrâni “Casa Sfântul Nectarie”, având la dispoziţie un mediu plăcut cu dotări moderne. Activităţile pe care rezidenţii le pot face sunt diverse, ele variind în funcţie de preferinţele fiecărei persoane şi de indicaţiile medicale pe care le are.
Persoanele cazate în centrul pentru vârstnici “Casa Sfântul Nectarie” beneficiază zilnic de optimismul şi serviciile de o calitate superioară ale personalului, dar şi de condiţii deosebite. Cele 3 mese şi 2 gustări sunt preparate zilnic în bucătăria acestui cămin de bătrâni, seniorii având meniuri personalizate de către nutritionistul instituţiei.
Informaţii importante despre tratarea vârstnicilor:
Căminul vine în sprijinul persoanelor vârstnice cu o serie de considerente legate de noile moduri de abordare a unui subiect extrem de important, dar în același timp și delicat.
Există multe moduri de clasificare a indivizilor de vârstă adultă târzie. În acest articol, vom utiliza trei categorii: tânăr-vârstnic (65-84), vârstnic-vechi (85-99) și centenari (100+), pe care le vom compara. Aceste categorii se bazează pe concepțiile despre îmbătrânirie, inclusiv diferențele biologice, psihologice, sociale și cronologice. Acestea reflectă, de asemenea, creșterea longevității celor care trăiesc în acest ultim stadiu.
Vârsnicii tineri : Adulții mai vârstnici cu vârste cuprinse între 65 și 84 de ani cuprind categoria de vârstnici-tineri.(Ortman și colab., 2014). Această perioadă de timp a fost, de asemenea, identificată de Laslett (1989) drept „vârsta a treia”, deoarece urmează copilăriei (prima vârstă) și munca și parentalitatea (vârsta a doua). Conform lui Barnes (2011), această categorie de vârstă se întinde pe anii post-angajare până la aproximativ 80-85 de ani, când apar limitări legate de vârstă în domeniile dezvoltării fizice, emoționale și cognitive. În general, această perioadă de vârstă include multe aspecte pozitive și este considerată „anii de aur” ai vârstei adulte. De ce este atât de pozitiv? Pentru că persoanele la această vârstă au adesea mai puține responsabilități decât în etapele anterioare și, atunci când sunt combinate cu finanțe adecvate și sănătate bună, pot urmări oportunități de petrecere a timpului liber și de autodezvoltare personală. De asemenea, este o vârstă neobișnuită, deoarece oamenii sunt considerați atât la bătrânețe cât si la nonbătrânețe. (Rubinstein, 2002).
În comparație cu cei de peste 85 de ani (cunoscuți ca vârsta a patra), Vărstnicii tineri au experiență relativ bună de sănătate și implicare socială (Smith, 2000), cunoștințe și expertiză (Singer, Verhaeghen, Ghisletta, Lindenberger și Baltes, 2003) și flexibilitate adaptativă în viața de zi cu zi (Riediger, Freund și Baltes, 2005). Tânărul vărstnic prezintă, de asemenea, performanțe puternice în atenție, memorie și inteligență cristalizată. De fapt, cei identificați drept vârstnici tineri sunt mai asemănătoari cu cei de vârstă mijlocie decât cu cei cu vârsta de 85 de ani. Acest grup este mai puțin probabil să necesite îngrijiri de lungă durată, să fie dependent sau sărac și mai probabil este să fie căsătorit, muncind din plăcere, mai degrabă decât pentru un venit și trăind independent. Bolile cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială și cancerul, sunt printre cele mai frecvente (în special în această perioadă),dar, deoarece sunt legate de alegeri ale stilului de viață, ele pot fi prevenite, învățate sau gestionate (Barnes, 2011). În general, cei din această perioadă de vârstă simt un sentiment de fericire și bunăstare emoțională care este mai bună decât în orice altă perioadă a vârstei adulte (Carstensen, Fung și Charles, 2003; George, 2009; Robins și Trzesniewski, 2005).
Cei mai vârstnici: această grupă de vârstă este uneori numită „vârsta a patra” și adesea include persoanele care au suferințe cronice mai grave în rândul populației adulte în vârstă. Această grupă de vârstă are una dintre cele mai rapide în creștere la nivel mondial și este prevăzută să crească cu peste 300% peste nivelurile actuale Femeile cuprind mai mult de 60% dintre cei de 85 de ani și mai în vârstă, dar suferă de asemenea de mai multe boli și dizabilități cronice decât bărbații mai în vârstă.
Adulții în vârstă sunt o resursă națională bogată și din ce în ce mai abundentă. Cu toate acestea, atunci când vine vorba de percepțiile publice, potențialul de resurse care vine odată cu îmbătrânirea este adesea trecut cu vederea, cu un accent mai mare îndreptat către problemele din ultima etapă a îmbătrânirii – declin, dezactivare și dependență. În ultimul secol, fiecare cohortă succesivă a intrat în viața ulterioară cu o sănătate fizică și cognitivă progresiv mai bună. Astăzi, avem cea mai mare populație de adulți în vârstă sănătoși, „terțe persoane” decât în orice altă perioadă din istoria umană. Nu numai că oamenii în vârstă sunt mai bine pregătiți fizic și cognitiv decât în trecut, dar procesul de îmbătrânire aduce resurse emoționale unice și un impuls de a contribui la viața generațiilor viitoare. Simultan, tinerii din societatea actuală se confruntă cu provocări semnificative care,dacă nu sunt rezolvate, ar putea avea implicații negative serioase pentru viitorul pe termen lung al națiunii noastre. Cu toate acestea, dacă punctele tari și abilitățile bătrânilor noștri nu sunt recunoscute și nu sunt dezvoltate oportunități pentru a facilita aplicarea lor, puterea acestei resurse nu va fi disponibilă sau ușor disponibilă pentru îmbunătățirea vieții generațiilor viitoare.
Proiectarea programelor și politicilor care facilitează implicarea intergenerațională au un potențial imens de a beneficia reciproc atât de tinerii noștri, cât și de adulții în vârstă, dar trebuie să fim bine intenționați cu privire la modul în care ne asumăm această sarcină. Acesta este momentul ideal pentru ca structurile instituționale, suporturile și programele să fie puse în aplicare pentru a asigura viitorul generațiilor tinere. Adulții în vârstă au resursele acumulate pentru a îmbunătăți traiectoriile de viață ale omologilor lor din generația mai tânără prin relații semnificative. Fie prin interacțiuni bunici-nepoți sau prin activități intergeneraționale mai formale, potențialul implicării intergeneraționale fiind imens.
„Proiectele” intergeneraționale, de vârsta a treia, au un potențial mare de a îmbunătăți viața tinerilor și a adulților în vârstă. Dacă încercăm să cultivăm oportunități de voluntariat care să faciliteze astfel de relații benefice reciproc, avem nevoie de sisteme instituționale și valori culturale de susținere. În ciuda faptului că îmbătrânirea populației și apariția unui grup tot mai mare de persoane în vârstă disponibile pentru a face față provocărilor importante cu care se confruntă tinerii este un fenomen global, nicio țară nu a conceput încă soluții care să valorifice în mod eficient acest capital social, în special în moduri care oferă beneficii reciproce, la tineri și la vârstnici. Prin dezvoltarea de programe menite să faciliteze implicarea intergenerațională și un scenariu pentru vârsta a treia care să promoveze această activitate ca un aspect important al îndeplinirii obiectivelor de viață ulterioară, putem ajuta la construirea unei noi culturi a îmbătrânirii care ar putea avea un efect asupra societăților învechite din întreaga lume.
“Casa Sfântul Nectarie” îşi va deschide porţile peste aproximativ o lună. Până atunci se pot face rezervări.
Adresa: comuna Vetiş, Strada Principală, nr. 261,
Numere de telefon: 074 005 7065 sau 074 947 7505
Email: contact@casasfantulnectarie.ro
site: https://casasfantulnectarie.ro/