Bunica din Satu Mare care a postit peste 60 de ani. Viorica Pop are 76 de ani, locuieşte în comuna Odoreu, din judeţul Satu Mare şi posteşte de la vârsta de 10 ani. Ea a vorbit, într-un scurt interviu acordat pentru PortalSM, despre importanţa postului atât pentru trup, cât şi pentru suflet.
„Baba Vio”, așa cum o numește strănepotul ei, a trăit o viață dedicată postului și tradițiilor strămoșești. Deși nu mai poate ține post strict de 3-4 ani din cauza medicamentelor, Baba Vio a postit peste 60 de ani din viața sa.
Ea consideră că postul nu doar că purifică trupul, dar ajută și la curățarea sufletului, fiind esențial pentru o viață împlinită spiritual.
Viorica este văduvă de 13 ani și locuiește cu unul dintre fiii ei, și este mereu înconjurată de iubirea celor patru nepoți și a celor doi strănepoți. Deși problemele de sănătate o împiedică să meargă la biserică, ea urmărește în fiecare duminică slujba la televizor, simțindu-se apropiată de Dumnezeu chiar și din fața ecranului.
Baba Vio povestește cu nostalgie despre viața din satul satul Eteni, un loc care nu mai există astăzi, fiind distrus în urma inundațiilor din 1970, când râul Someș a ieșit din matcă și a acoperit satul. După acea tragedie, locuitorii satului au fost mutați în comuna Odoreu, unde trăieşte împreună cu urmaşii ei.
Pe ea, postul a ajutat-o mult.
„Ajută foarte mult postul. Şi dacă ai credinţă ajută. Mă ajută, sunt mai uşoară. Mănânci tot felul de prostii, dar aşa te înfrânezi un pic”, a mărtusiit bunica Vio.
Ea are şi un mesaj direct către tinerii care râd când vine vorba de post şi credinţă: „Să le fie ruşine şi să meargă la biserică. Biserica te scoate din rele.”
Femeia îşi aminteşte de câteva preparate pe care le îndrăgea: răstăuţe pârgălite, croample (cartofi) tocănite, croample fripte în blouder, curechi cu păsat (sarmale cu păsat).
În perioada postului, ea își aduce aminte cu drag de tradițiile păstrate în familie.
„Mama făcea leşi şi spăla vasel cu leşie, oale cratiţe, farfurii, tacâmuri, să nu se spurce postul. Apoi, în Joia Mare, ne strângeam copiii şi mergeau din casă în casă şi spuneam ‘Bună dimineața în Joia Mare’. Primeam ouă”, își amintește ea cu zâmbetul pe buze.
Din tinereţe, Baba Vio continuă să pregătească mâncăruri de post tradiționale, simple și gustoase.
„Mâncăm pită prăjită cu ai (usturoi) și ulei, cartofi copți la cuptor sau varză călită cu mălai. Acestea sunt preparatele de post care mă ajută să mă simt bine şi mai eliberată”, spune Viorica zâmbind.
Deși nu mai poate participa activ la obiceiurile de altădată, Baba Vio rămâne un simbol al tradițiilor păstrate din străbuni, iar poveștile ei sunt o sursă de învățătură pentru cei tineri.
„Eu m-am născut în satul Eteni. Când am fost tânără ne adunam în cimitir pentru că nu aveam biserică. Venea popa rar, ne duceam în cimitir şi la cruce făceam Calea Crucii. Unul dintre noi citea cei 12 psalmi”, a mai mărturisit bunica.