Într-o lume în care tot mai multe lucruri se aruncă și se înlocuiesc rapid, doi sătmăreni continuă să repare, să coasă și să dea o a doua viață încălțămintei. Balaji Sandor și Izabella sunt pantofari de 35 de ani, iar de un deceniu au propriul atelier în Satu Mare, în cartierul Micro 16, pe strada Lalelelor R7. Sunt printre ultimii care mai practică această meserie în județ – una dintre cele doar cinci pantofării care au mai rămas deschise în municipiu.
În atelierul lor, munca este împărțită clar. Izabella se ocupă de cusături, de finețe, de partea care cere răbdare și precizie. Sandor face lipiturile, schimbă tocurile, pune tălpi noi și se ocupă de partea mai grea a reparațiilor. Lucrează împreună zi de zi, de luni până vineri, între orele 10:00 și 17:00.
Izabella își amintește perfect prima pereche de pantofi pe care a reparat-o. Erau pantofi sport. „Mi-a luat mai mult timp decât mă așteptam. Am avut emoții, voiam să iasă bine. Dar până la urmă am rezolvat și atunci am prins încredere”, povestește ea. De atunci au trecut peste trei decenii de muncă neîntreruptă.
Reporterii PortalSM au întrebat-o dacă, în prezent, se mai produc pantofi de calitate. Răspunsul ei este clar: „Da, se mai produc în continuare pantofi de calitate. E adevărat că lumea cumpără și ieftin de pe internet, dar oamenii vin în continuare la pantofar. Sunt oameni care se atașează de pantofii lor sau trebuie modificați, lărgiți sau strâmtați.”
Cele mai frecvente reparații sunt la tocuri. „Tocurile sunt cele mai multe. Apoi căptușeala, încălțăminte care trebuie lărgită sau strâmtată, fermoare, chiar și poșete. Vin cu tot felul de lucruri”, spune Izabella.
Au fost momente în care s-au gândit să renunțe. Dificultățile financiare nu i-au ocolit, iar meseria nu mai este la fel de căutată ca altădată. Totuși, atelierul lor a devenit mai mult decât un loc de muncă. „S-a format o comunitate aici. Sunt clienți care vin, își iau un scaun și stau la povești cu noi. Am devenit prieteni. Un atelier e sufletul orașului, pentru că vin mulți, mai stau, povestesc. Și despre familie, despre tot. Și eu sunt tot așa, îmi place să povestesc”, spune ea.
Pentru cei doi, pantofăria nu înseamnă doar reparații, ci și relații. Oameni care revin an de an, care își aduc încălțămintea preferată și care, între două cusături sau o talpă schimbată, mai schimbă și câteva vorbe.
Izabella și-ar dori ca meseria să nu se piardă. „Banii nu sunt așa de mulți. Aș vrea să vină cineva să învețe, să ducă mai departe meseria. Dar încă nu a fost cazul”, mărturisește ea.
Într-un colț din Micro 16, într-un atelier mic, Balaji Sandor și Izabella continuă să repare nu doar pantofi, ci și legături între oameni. Iar atâta timp cât mai există cineva dispus să coasă, să lipească și să asculte povești, meseria de pantofar încă trăiește în Satu Mare.
