Visul mai multor antreprenori români de a-și dezvolta afacerile cu ajutorul fondurilor nerambursabile s-a transformat într-un coșmar financiar și în procese în instanță. O investigație publicată de jurnaliștii de la Recorder dezvăluie mecanismul unei rețele de firme de consultanță (care au activat sub branduri precum Camyre, Saint Via sau Saint International), controlate de un inginer și fost cadru didactic universitar din Cluj-Napoca, Remus Ciocan.
Printre victimele acestei rețele, care folosea contracte abuzive și promisiuni deșarte pentru a încasa avansuri de mii de euro, se numără și antreprenori din județul Satu Mare.
Cazul de la Satu Mare: Promisiuni pentru o pensiune din Apuseni
Una dintre persoanele care au căzut în plasa întinsă de firmele de consultanță ale lui Remus Ciocan este o antreprenoare din Satu Mare. Aceasta deținea o pensiune în Munții Apuseni și, în anul 2021, a căutat o metodă de a-și redresa și dezvolta business-ul din turism. Planul ei era simplu și legitim: voia să acceseze fonduri nerambursabile pentru a achiziționa mai multe ATV-uri.
Atrasă de imaginea de expert din mediul academic pe care Remus Ciocan și-o construise prin articole publicitare plătite în presa centrală, antreprenoarea a contactat una dintre firmele grupului. Din acel moment, a început un întreg scenariu de manipulare.
„Am fost sunată de către o doamnă de la Camyre și așa frumos a prezentat tot, zicea că vor face proiectul și o să-l depună. Adică, au dat de înțeles că se vor ocupa de tot. De proiect, de depunere, de tot”, a povestit antreprenoarea, citată de Recorder.
Încrederea acordată i-a fost însă taxată imediat. După ce a semnat contractul și a achitat un avans de 1.000 de euro – practică standard a rețelei pentru a bloca banii clienților –, comunicarea s-a oprit brusc. Consultanții i-au garantat inițial că este perfect eligibilă pentru programul Start-Up Nation și că dosarul va fi întocmit integral. Enervant este că, după ce s-au văzut cu banii în cont, reprezentanții firmei au început să o ignore complet, lăsând-o fără nicio consiliere relevantă.
Contracte-capcană și sesizări la Poliția Economică
După ce a așteptat trei ani ca firma de consultanță să își îndeplinească obligațiile, sătmăreanca a înțeles că totul a fost o iluzie. Pentru a-și căuta dreptatea, aceasta a depus o plângere oficială pentru înșelăciune la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (Poliția Economică), documentele fiind acum în atenția oamenilor legii pentru verificări amănunțite.
Mai mult, încercând să vadă dacă și alții au pățit la fel, a descoperit pe Facebook un grup de sprijin plin de clienți nemulțumiți. Când a ales să își povestească public experiența neplăcută, a devenit imediat ținta unor tactici de intimidare din partea firmei, fiind amenințată cu acțiuni în instanță pentru defăimare dacă nu șterge postările.
„Nu am șters! Și oriunde găsesc, orice găsesc, spun: nu recomand!”, a declarat ferm fosta clientă pentru sursa citată.
Mecanismul „Țepei Ordinare”: Programe fantomă și angajate puse să mintă
Investigația Recorder arată că povestea antreprenoarei din Satu Mare nu este un caz izolat, ci o metodă de lucru aplicată la nivel național. Grupul de firme administrat de soții Remus și Camelia Ciocan a raportat, în perioada 2019-2024, o cifră de afaceri însumată de 6,4 milioane de euro și profituri de peste un milion de euro. Banii obținuți din avansurile clienților erau folosiți pentru achiziții extravagante, inclusiv mașini de lux precum un Land Rover de 100.000 de euro și un Ferrari de peste 350.000 de euro.
Foste angajate ale firmelor au rupt tăcerea și au explicat sub protecția anonimatului că activitatea se desfășura ca într-un call-center, unde tinere fără nicio pregătire în domeniul fondurilor europene erau obligate să citească texte prestabilite și să mintă clienții doar pentru a le lua banii.
„Totul e o țeapă ordinară. Ce fac ei, de fapt? Mint pe toată lumea. Și, ca și angajată acolo, am fost la rândul meu obligată să mint pe toată lumea, pentru a-mi păstra locul de muncă”, a mărturisit o fostă angajată.
Clienților li se vindeau linii de finanțare care erau fie închise de mult, fie complet inexistente. Un astfel de exemplu este „Romania Tech Nation”, un program prezentat clienților ca fiind activ și sigur, dar care, în realitate, nu a trecut niciodată de stadiul de simplă idee sau concept pe o hârtie guvernamentală, aspect confirmat oficial și de Ministerul Economiei. Dacă un client nu era eligibil, angajatelor li se spunea de către management: „Spune-le acolo că e eligibil pentru Romania Tech Nation, că fetele la departamentul de scriere a dosarelor o să facă ele să fie bine”. De îndată ce avansul era plătit, clientul nu mai conta.
Reacția lui Remus Ciocan și neputința autorităților
În timp ce șase dintre firmele sale au intrat în insolvență în anul 2025 din cauza datoriilor acumulate către stat și angajați, Remus Ciocan a înființat în martie 2026 o nouă companie de consultanță, numită Syrem Consult SRL, continuând să aplice exact aceleași metode și să ceară avansuri de 5.400 de lei pentru programe fantomă, după cum au descoperit reporterii Recorder care au testat firma incognito.
Contactat telefonic, Remus Ciocan a respins toate acuzațiile aduse de foștii săi clienți și de fostele angajate, susținând că este victima unei campanii de denigrare și a unui șantaj:
„Oamenii mint, mint și mint! Unu la mână, nu s-a dovedit nicio acuzație. Și doi la mână: am deschis un dosar de șantaj mare din 2024, unde sunt prinși acești domni care pur și simplu mă intimidează și mă amenință prin instituțiile publice doar pentru a încălca contracte civile”, a declarat Remus Ciocan.
Referitor la acuzațiile fostelor subordonate, acesta a adăugat scurt: „Se incriminează singure, nu știu. Să se denunțe singure… E un lucru pe care nu-l cunosc, nu-l știu, și este făcut din răzbunare”. Între timp, presiunea publică l-a lăsat fără funcția didactică; reprezentanții Facultății de Construcții din Cluj-Napoca au confirmat că inginerul a demisionat în luna aprilie 2026, după ce detaliile despre afacerile sale au apărut în presa locală.
Deși pe numele firmelor sale au fost depuse zeci de reclamații la Inspectoratul Teritorial de Muncă, la ANPC (care a clasat dosarele deoarece reclamantul era persoană juridică) și există un dosar penal colectiv deschis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, ancheta se află încă în faza de cercetare in rem (doar cu privire la faptă), fără ca vreun suspect să fie pus oficial sub acuzare, permițând mecanismului să funcționeze în continuare sub noi denumiri.