Ajunsă la cea de-a LIX-a ediţie, Sâmbra Oilor reprezintă cea mai mare serbare câmpenească, legată de ocupaţia tradiţională a păstoritului. Se desfăşoară anual în luna mai şi simbolizează venirea primăverii şi ieşirea oilor la păscut.
Pe drumul şerpuitor care uneşte Ţara Oaşului de Maramureş, chiar pe hotarul dintre cele două judeţe, Pasul Huta Certeze devine an de an, gazda uneia dintre cele mai străvechi datini din ţară. „Sâmbra Oilor“ marchează începutul sezonului pastoral pe aceste meleaguri nord-vestice. Este un bun prilej pentru o frumoasă petrecere câmpenească unde se consumă produse tradiţionale.
La origini ca şi azi, sâmbra semnifică o înţelegere, o reglementare gospodărească asupra treburilor majore ale oieritului. Câteva zeci dacă nu sute de asemenea înţelegeri au loc în fiecare primăvară în toate cele 23 de sate oşeneşti, la date diferite în aceeaşi localitate şi în zile ale săptămânii socotite faste: marţi, joi, sâmbătă.
Înainte de a urca pe munte, atât oile cât şi stăpânii lor sunt stropiţi cu apă sfinţită pentru purificare, iar prepararea unor alimente rituale sau pronunţarea de formule magice fac parte din obiceiurile locale ale sărbătorii. După toate acestea, se măsoară şi se crestează pe un răboj laptele dat de oile fiecărui sâmbraş. Pe baza acestui semn se calculează apoi cantitatea de brânză cuvenită fiecăruia în toamnă, la spargerea stânii.
Numeroşi solişti de prestigiu şi ansambluri folclorice urcă pe scenă bucurând publicul cu folclor din Oaş, Codru şi Maramureş.
Ţara Oaşului este una dintre cele mai pitoreşti zone etno-folclorice din România. Originalitatea acestei vetre milenare care „a păstrat ca într-o insulă de arhaism etnic urmele unei vieţi sociale rămasă până de curând în lumea începuturilor“ (Gheorghe Focşa) a fascinat pe o mulţime de cercetători din divese domenii: etnografie: Gheorghe Focşa; Tancred Bănăţeanu; folclor literar: Ion Muşlea şi Vasile Scurtu; folclor muzical: C. I. Brăiloiu; lingvistică: E. Barbul şi I. A. Candrea; geografie: Ion Velcea. Trebuie menţionate şi studiile unor autori sătmăreni: Ioniţă G. Andron, Ion Chioreanu-Oaş, Iacob Dance, Gheorghe Haiduc, Ioan Nistor, Vasile Savinescu, Ion Someşan, Ovidiu Suciu.
Ţara Oaşului se constituie în una din cele mai originale, bogate, valoroase şi specifice zone etnografice, integrate însă perfect în cultura populară românească.“ (Tancred Bănăţeanu). Festivalul ,,Sâmbra Oilor” se desfăşoară în aer liber, unde accesul publicului spectator este facil. Cu prilejul organizării acestui festival se urmăreşte şi promovarea gastronomiei tradiţionale locale, a obiectivelor turistice din Oaş, revigorarea obiceiurilor, meşteşugurilor tradiţionale, cântecului, jocului şi portului popular din judeţul Satu Mare.
Vor urca pe scenă: Maria Tripon și Ansamblul Sânzienele și Ansamblul Folcloric Oașul, Maria Petca Poptean și Ansamblul Măgura din Târșolț, Irina Man și formația din Bixad, Ansamblul Folcloric Florile Turțului din Turț, Formația de dansuri și grupul de țipuritoare din Batarci, Ansamblul Florile Tărnii din Tarna Mare, Formația și grupul de țipuritoare din Călinești Oaș, grupul de țipuritoare din Racșa, Nicu Pop și formația din Vama, Ansamblul Cununița și Cununița Năzdravană, Ansamblul Codrulețul de la Tășnad, Formația Mugurii Codrului din Giorocuta, Lalvina Madăr Iederan și formația de dansuri din Soconzel, Ansamblul Ceatăra din Carei, Formația de dansuri din Homoroade, Ansamblul Cetatea Codrului din Ardud și Ansamblul Folcloric Ciobonașul din Drăgușeni.
Organizatorii, Instituţia Prefectului, Judeţul Satu Mare şi Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria şi Consiliul Local Certeze, Primăria şi Consiliul Local Negreşti Oaş, Casa de Cultură Negreşti Oaş adresează invitaţia tuturor sătmărenilor şi nu numai de a participa la sărbătoarea primăverii – Sâmbra Oilor!
Sursa: Consiliul Județean