UPDATE: Conducerea Tribunalului Satu Mare a transmis că instituţional se delimitează de demersul judecătoarei care a făcut plângerea, precizând că acesta este un demers personal pe care l-a făcut sub semnătură privată. Poziţia judecătoarei care a făcut plângerea nu este a întregului Tribunal.
Ora 9:00 – Revoltă în rândul magistraților după ce doi membri ai CSM au ținut să își expună public părerile cu privire la situația în care se află premierul Victor Ponta, dar și cu privire la Cazul Rarinca, scrie stiripesurse.ro.
Judecătorul Anamaria Petre din Satu Mare a formulat o plângere împotriva judecătorilor CSM Horațiu Dumbravă și Cristi Dănileț pentru atitudinile avute în public. Iată plângerea formulată către președintele CSM și Inspecția Judiciară.
DOMNULE PREŞEDINTE,
Subsemnata PETRE ANAMARIA, […], judecător în cadrul Judecătoriei Satu Mare, prin prezenta depun
SESIZARE DISCIPLINARĂ
împotriva numiţilor DUMBRAVĂ Nicolae Horaţius şi DANILEŢ Vasilică Cristi, membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii,
I. Abaterile disciplinare semnalate în legătură cu numitul Dumbravă Nicolae Horaţius
În data de 09.06.2015, pe site-ul www.stiripesurse.ro, a fost publicată scrisoarea deschisă adresată de „unul din cei mai importanți membri ai C.S.M., judecătorul Horațiu Dumbravă”, care i-a transmis premierului rugămintea de a renunța la imunitatea parlamentară și de a se pune la dispoziția organelor de anchetă. Această scrisoare deschisă a fost adresată de d-l Horatius Dumbravă în calitate de „judecător, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România”. Afirmaţiile şi solicitările d-lui judecător au fost preluate în cursul zilei de toate televiziunile de ştiri din ţară. În această scrisoare au fost adresate mai multe solicitări numitului Victor Ponta, Prim-Ministru al României, printre care şi aceea de a renunţa la imunitatea parlamentară privind cererea Procurorului General al României în ce îl priveşte, aflată azi pe rolul Camerei Deputaţilor, de declanşare a urmăririi penale pentru presupuse fapte penale.
[…] Potrivit art. 9 din Legea nr. 303/2004, (1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic. (2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice. De asemenea, potrivit art. 4 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, adoptat prin Hotărârea C.S.M. nr. 328 din 24 august 2005, (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri. (3) Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic. Art. 5 din acelaşi Cod deontologic prevede următoarele: (1) Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.
Indiferent de faptul că solicitarea adresată unui om politic are sau nu legătură cu sistemul judiciar, atât timp cât ea excede prevederilor constituţionale şi cadrului legal, aceasta aduce atingere gravă imaginii justiţiei […].
De altfel, sub acest aspect, menţionez că nu am auzit despre acţiunea niciunuia dintre membrii C.S.M. împotriva fostului Preşedinte al României, Traian Băsescu, prin care să se solicite public acestuia să renunţe la imunitatea sa în scopul efectuării de cercetări penale […]. De asemenea, nu am auzit despre acţiunea niciunuia dintre membrii C.S.M. împotriva fostului Preşedinte al României pentru afirmaţiile publice făcute în anul 2014, înaintea pronunţării hotărârii definitive de condamnare a numitului Dan Voiculescu în sensul că, prin politica sa, a fost curăţat sistemul judiciar, acesta arogându-şi meritul de a fi „curăţat” justiţia prin aceea că a numit mii de magistraţi în perioada mandatului său. Or, o asemenea corelare între un act pur formal cum este acela al Decretului Preşedintelui de numire a magistraţilor în funcţie şi evoluţia sistemului judiciar tinde să sugereze că toţi magistraţii numiţi de fostul Preşedinte al României şi-au desfăşurat activitatea sub stricta sa subordonare, respectiv că magistraţii pe care el nu i-a numit în funcţie erau corupţi. Totodată, menţionez că nu am auzit despre acţiunea niciunuia dintre membrii C.S.M. împotriva actualului Preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, pentru afirmaţiile publice făcute în timpul unei dezbateri pentru alegerile prezidenţiale în legătură cu faptul că dosarul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind incompatibilitatea sa, „este deja rezolvat”.
Acestea sunt doar câteva exemple în care se constată lipsa de reacţie a membrilor C.S.M. faţă de afirmaţii ale unor oameni politici, de natură să afecteze credibilitatea justiţiei.
Or, adoptarea de către unii magistraţi care au calitatea de membrii C.S.M. a unor poziţii publice faţă de anumite acte ale unor oameni politici, respectiv omisiunea adoptării unor poziţii publice la fel de ferme în situaţii identice din perspectiva afectării imaginii justiţiei, este de natură să creeze în percepţia publică ideea unei discriminări nejustificate, a unui partizanat politic inadmisibil.
II. Abaterile disciplinare semnalate în legătură cu numitul Danileţ Vasilică Cristi
În data de 27.05.2015, d-l judecător Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost invitatul Orei de Ştiri, la TVR 1. Acesta a explicat de ce demersul preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de a cere preşedintelui Klaus Iohannis demiterea preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a şefei D.N.A., este inutil. Totodată, el a precizat care sunt motivele care au condus la achitarea Marianei Rarinca, înainte ca hotărârea de achitare să fie motivată, sugerând că respectiva persoană a comis „ceva” şi că soluţia de achitare nu presupune neapărat nevinovăţia acesteia.
[…]
În concluzie, […] Având în vedere că imaginea justiţiei a fost grav compromisă în această perioadă, menţionez că prezentul demers, în extras, va fi comunicat în mass-media, pentru a se împiedica propagarea în spaţiul public a ideii că astfel de comportamente reprezintă manifestări tolerate de magistraţii din sistem ori reprezentative pentru aceştia.
În drept, pe lângă dispoziţiile legale menţionate mai sus, invoc şi prevederile art. 1 din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora: (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.
Faptele menţionate mai sus reprezintă abateri disciplinare, conform art. 99, lit. a), b), d), l), n) şi t) din Legea nr. 303/2004. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 99 din acest act normativ, constituie abateri disciplinare: a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu; b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii; […] d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; […] l)imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror; […] n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii; […] t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. În conformitate cu prevederile art. 56 din Legea nr. 317/2004, (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecător sau procuror răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii. (2) Prevederile art. 45 – 49 se aplică în mod corespunzător. (3) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă în calitate de membru ales la lucrările secţiei în care se judecă acţiunea disciplinară.
Satu Mare,
09.06.2015
sursa: www.stiripesurse.ro
