Scriitorul Florin Horvath și-a lansat astăzi la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, noul roman intitulat ”Umbrele Nevăzutului”, o carte în care, între coperțile ei se regăsește, după cum susține autorul, adevărul istoric legat de parcursul moaștelor Sfântului Ioan Botezătorul, pe durata a mai bine de 2000 de ani.
”Este o scriere care după ce o veți lectura o să vi se pară îndrăzneață. Spun treaba asta nu pentru că așa vreau eu, ci pentru că toate reacțiile vizavi de carte au fost în sensul acesta”, a declarat în deschiderea evenimentului, Florin Horvath.
Autorul a mărturisit că a descoperit actul de danie a lui Neagoe Basarab, iar pornind de la acel act a refăcut, pas cu pas, traseul urmat de moaştele Sfântului Ioan Botezătorul.
Romanul începe cu redarea contextului naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, relatat ca o poveste facil de citit, însă cu personaje şi cu acţiuni care respectă adevărul biblic, continuă cu întâlnirea acestuia cu Mântuitorul, sfârşitul pământesc al celor doi, începând, apoi, descrierea traseului urmat de moaşte din momentul scoaterii lor din grota din Ierusalim în care fuseseră îngropate, până la aducerea lor în România. Fiecare etapă este datată fie direct, prin precizarea anului, fie indirect, prin referiri la împăraţi romani sau papi care au avut un rol în acest periplu al moaştelor.
”Am descoperit actul de danie al lui Neagoe Basarab, prin care spune: Donez cinstitul cap al Sfântului Ioan Botezătorul mănăstirii Dionisiu de pe Muntele Athos. Ei bine din aceea clipă, lucrurile au luat, au căpătat un interes destul de special. Ce să caute cinstitul cap al Sfântului Ioan Botezătorul tocmai în Argeș? Toți cei care v-ați preocupat sau veți fi fost la Sfântul Muntele Athos ați constatat că la mănăstirea Dionisiu se află mână dreaptă și nicidecum capul. Așa au început întrebările să descâlcească puțin lucrurile sau să le încurce și mai rău. Important este faptul că, mi s-a părut subiectul superb și am avut sentimentul că trebuie să mă ocup de el”, a afirmat scriitorul.
De asemenea, acesta a mai spus că toate acestea nu le-ar fi putut afla dacă nu i-ar fi apărut în vis părintele Arsenie Boca care ”i-a îndreptat pașii peste veacurile ce au fost hărăzite periplului sfintelor moaște ale Botezătorului”.
La lansarea noului său roman a mai adus și o altă carte scrisă de el fiind vorba de ”Vecernie la Amiază” un roman în care autorul vorbeşte despre întemeierea Ţării Româneşti, cu ajutorul cavalerilor cruciaţi, a templierilor, a românilor făgărăşeni sau olteni, cu toţii contribuind într-un fel sau altul la geneza marelui voievodat al Ţării Româneşti.
În vârstă de 70 de ani, Florin Horvath şi-a început cariera ca pilot militar, după care a lucrat în industria zălăuană. „O lacrimă pentru Măria Sa”, carte apărută în 1987, a însemnat debutul literar al lui Florin Horvath, debut care s-a bucurat de premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Cel mai bun roman istoric“. Un alt roman istoric al său, „Voievodul Albastru”,a obţinut premiul „Duiliu Zamfirescu” al Uniunii Scriitorilor, în 2001, iar în 2009 a publicat „Un templier la Sarmisegetusa”, urmate de „Ultimul festin” şi „Vecernie la amiază”.
În calitatea sa de membru al Ordinului Cavalerilor Templieri (unde avea la un moment dat rang de prior) şi al Francmasoneriei, Florin Horvath a publicat şi studii de specialitate despre şi pentru aceste organizaţii: „Coroana celor şapte mari maeştri” (2001), „Îndreptar francmasonic” (2004), „125 de ani de lumini şi umbre în francmasoneria românească” (2005), „Legenda lui Zalmoxis”.
