Cristina Maria Bala, un lider dedicat în domeniul asistenței sociale, ne împărtășește parcursul său inspirațional și viziunea inovatoare care a transformat Asociația STEA într-un catalizator al incluziunii sociale. Cu o experiență de peste 19 ani ca director executiv, Cristina pune accent pe responsabilizare, educație și dezvoltarea capitalului uman, demonstrând că investiția în oameni vulnerabili poate construi comunități mai echitabile și sustenabile. Ea a fost nominalizată la Gala Națională a Excelenței în Asistență Socială, iar sătmărenii o pot susține cu un vot.
Până acum sunt în jur de 300 de persoane care au votat-o pe Cristina Bala de la nivel național și ar fi de ajutor dacă mai mulți sătmăreni s-ar implica pentru că este o formă prin care putem face cunoscută valoarea muncii pe care sătmăreanca o depune în domeniul social. Ea poate fi votată AICI.
Directorul Asociației Stea din Satu Mare a acordat un interviu în care a vorbit despre începuturile ei în domeniul asistenței sociale, despre activitatea în cadrul asociației și despre cum reușește Asociația Stea să creeze oportunități educaționale și de dezvoltare personală pentru persoanele vulnerabile. Interviul a fost realizat de Mihaela Motoc, președinta Colegiului Național al Asistenților Sociali din România (CNASR) Satu Mare și îl redăm integral:
- Povestiți-ne despre începuturile dumneavoastră în domeniul asistenței sociale. Ce v-a motivat să alegeți această cale?
Cu ajutorul voluntarilor francezi pe care i-am cunoscut în anii de liceu și universitate, cărora le voi fi mereu recunoscătoare pentru că mi-au deschis noi orizonturi atunci când România nu înțelegea rolul societății civile, mi-am descoperit vocația în domeniul social.
În perioada 1999 – 2003 am fost voluntară în proiecte ale cercetașilor francezi care veneau în vacanțele de vară să ofere tabere de animație socio-educativă pentru copiii din 7 centre de plasament din județul Satu Mare. Astfel am luat contact cu realitatea dură a vieții copiilor din sistemul de protecție din acea perioadă dar și cu spiritul asociativ franțuzesc care mi-a demonstrat faptul că în ciuda vârstei noastre foarte tinere, prin implicarea ca voluntar, putem contribui concret în a face ceva ca să aducem măcar o mică schimbare acolo unde era atât de mare nevoie. Am rezonat atât de profund cu această mentalitate: în fața unei probleme din societate poți alege să dai din umeri și să-ți spui „eu sunt prea tânăr/prea mic/prea fără bani/prea…,” și să rămâi indiferent sau poți alege să faci ceva. Oricât de mică este acțiunea pe care ai puterea să o faci, mai ales dacă nu rămâi singur, ci te asociezi cu alții, cu care împărtășești valori și obiective comune, aceasta contează și poate avea un impact major în timp.
Și astfel, continuând voluntariatul și după ce am ajuns să fiu studentă la Cluj-Napoca, în anul 2003, pe vremea când eram în anul 3 la prima facultate (ingineria sitemelor chimice la Universitatea Babes Bolyai), mi-am dat seama că locul meu nu este în industrie. Așa că am început în paralel facultatea de Asistență socială, tot la UBB, a urmat un masterat în management organizațional și al resurselor umane și o mulțime de cursuri de formare profesională, printre care cel de manager de servicii sociale, formator, evaluator în sistemul de formării profesionale, facilitator de dezvoltare comunitară, auditor intern, manager de proiecte, manager financiar, manager al sistemelor de management al calității, etc… și printre cele mai recente cel de coach sistemic și coach de echipe.
Am înțeles că misiunea care mă împlinește și dă sens vieții mele este să contribui activ și în mod profesionist, de la firul ierbii, la construirea unui viitor mai bun pentru copiii și tinerii vulnerabili.
- În cei peste 19 ani de activitate ca director executiv al Asociației STEA, care considerați că a fost cea mai mare realizare?
Cea mai mare realizare din cei peste 19 ani de activitate ca director executiv al Asociației STEA este transformarea modului în care abordăm incluziunea socială, punând în centru activarea potențialului interior al fiecărei persoane vulnerabile. Am demonstrat, prin rezultate concrete, că adevărata schimbare nu vine doar din sprijin material, ci din responsabilizarea celor cu care lucrăm și din susținerea lor în a deveni autonomi.
Prin echipa de profesioniști dedicați de la Asociația STEA, am creat și perfecționat metode inovatoare de intervenție socială, dezvoltând un modele care pun accent pe creșterea capitalului uman: empowerment prin șah, program de terapie ocupațională prin horticultură; ateliere EduMotivation care inspiră copii să se pregătească pentru un viitor profesional reușit. Am reușit să arătăm că sectorul social nu este o povară la bugete, ci o investiție strategică în viitor, capabilă să transforme copiii vulnerabili de azi în adulți activi și independenți, care contribuie la bunul mers al societății.
Una dintre cele mai mari satisfacții este faptul că această viziune începe să fie recunoscută și adoptată nu doar în comunitatea noastră, ci și la nivelul altor organizații și instituții. Munca noastră zilnică, dincolo de sprijinul direct oferit beneficiarilor, este o dovadă că schimbarea este posibilă atunci când lucrăm sistemic și coerent, creând punți între asistența socială, educație, formare profesională și angajatori.
Pentru mine, succesul înseamnă să văd oameni care au fost prinși în cercul vicios al sărăciei reușind să își construiască un viitor mai bun, având încrederea că puterea este în ei. Acesta este impactul real al muncii mele și motivația care mă determină să continui.
- Ce diferențiază abordarea Asociației STEA față de alte modele de intervenție socială?
Ceea ce diferențiază abordarea Asociației STEA de alte modele de intervenție socială este focalizarea pe responsabilizare și activarea potențialului interior al persoanelor vulnerabile. Credem cu tărie că adevărata incluziune socială apare atunci când oamenii își dezvoltă încrederea în propriile forțe și devin autonomi.
Modelul nostru este unul holistic și inovator, bazat pe o intervenție multidisciplinară care îmbină asistența socială cu educația, formarea profesională și integrarea pe piața muncii. Ne concentrăm pe a construi punți între beneficiari și mediul educațional, angajatori și comunitate, astfel încât procesul de incluziune să fie sustenabil pe termen lung.
Un alt element distinctiv este utilizarea unor metode de lucru bazate pe învățare experiențială, dezvoltare socio-emoțională și coaching, care permit celor cu care lucrăm să își descopere și să își valorifice resursele interne. Ne axăm pe sprijin personalizat, oferind fiecărei persoane un parcurs adaptat nevoilor și potențialului său, însoțind-o în procesul de schimbare.
De asemenea, miltăm activ pentru schimbarea percepției asupra asistenței sociale, demonstrând că aceasta nu este un consumator de resurse, ci o investiție strategică în dezvoltarea capitalului uman. Prin rezultate concrete, am arătat că intervenția socială nu trebuie să fie un sistem pasiv de ajutor, ci un catalizator al schimbării care transformă vulnerabilitatea în oportunitate de creștere.
- Ați reușit să transformați percepția asupra asistenței sociale dintr-un domeniu considerat o povară bugetară într-un factor esențial pentru dezvoltarea capitalului uman. Cum ați reușit acest lucru?
Transformarea percepției asupra asistenței sociale dintr-un domeniu considerat o povară bugetară într-un factor esențial pentru dezvoltarea capitalului uman este un proces de lungă durată.
Noi am investit constant în dezvoltarea și testarea unor metode inovatoare de intervenție socială, concentrându-ne pe responsabilizare și activarea potențialului interior al persoanelor vulnerabile. Am reușit să demonstrăm că oferirea unui simplu ajutor material nu este suficientă, ci cheia succesului constă în sprijinirea oamenilor să devină autonomi, prin educație, formare și integrare socio-profesională. Rezultatele noastre – de la copii care și-au continuat educația și au devenit modele pentru alții, la mame care deși ințial nu se vedeau vreodată ca persoane active pe piața muncii, și-au găsit un locuri de muncă stabil și contribuie activ la societate – sunt dovezi clare că investiția în asistența socială generează valoare economică și socială.
Am construit și testat la firul ierbii, modele de lucru care îmbină asistența socială cu educația, dezvoltarea competențelor socio-emoționale, formarea profesională și colaborarea cu angajatorii. Această abordare sistemică ne-a permis să generăm schimbări sustenabile și să demonstrăm că sectorul social nu este un domeniu de cheltuială, ci un motor al dezvoltării comunitare.
Lucrăm activ la nivel de advocacy, promovând o nouă viziune asupra asistenței sociale în rândul autorităților, mediului de afaceri și comunității. Am realizat conferințe, întâlniri și proiecte comune cu instituțiile publice și private pentru a demonstra, prin exemple concrete, că asistența socială poate avea un rol strategic în dezvoltarea economică și socială.
Am demonstrat că sectorul social poate deveni un partener de încredere pentru mediul de afaceri, educație și sănătate, contribuind la integrarea persoanelor vulnerabile în societate și pe piața muncii. Implicarea companiilor și a altor actori în proiectele noastre a schimbat percepția asupra utilității investițiilor în acest domeniu.
Unul dintre cele mai puternice instrumente prin care reușim să schimbăm percepția asupra asistenței sociale este punerea în valoare a poveștilor de succes ale beneficiarilor noștri. Fiecare copil care a ieșit din cercul sărăciei prin educație, fiecare tânăr care a dobândit o meserie și a devenit independent, fiecare familie care și-a îmbunătățit prin muncă condițiile de trai, sunt exemple care demonstrează impactul real al unei abordări axate pe dezvoltarea capitalului uman.
Prin toate aceste eforturi, am reușit să arătăm că asistența socială nu este despre dependență și consum de resurse, ci despre transformare, investiție și creștere, și sperăm să contribuim astfel la o schimbare profundă de percepție asupra acestui domeniu.
- Ce înseamnă pentru dumneavoastră o intervenție socială de succes? Puteți oferi un exemplu concret?
O intervenție socială de succes nu înseamnă doar sprijin material, ci activarea potențialului interior al oamenilor, încurajându-i să își depășească limitările autoimpuse și să își transforme viața. Un exemplu concret este programul nostru de terapie prin horticultură, care a avut un impact profund asupra femeilor din comunitatea romă din Sătmărel. La început, multe dintre aceste femei nu își puteau imagina că ar putea avea un loc de muncă, având ca modele doar mamele și bunicile lor care au fost casnice. În plus, nu își doreau nici măcar acest lucru, deoarece nu credeau că ar fi capabile de astfel de realizări.
Însă, prin participarea la atelierele de horticultură de la Grădina Stea, au început treptat să învețe valori fundamentale precum punctualitatea, responsabilitatea, munca în echipă și productivitatea. Aceste lecții, completate de sesiuni de consiliere și coaching, au reconfigurat mentalitatea lor și le-au ajutat să își descopere abilitățile de muncă. Pas cu pas, au căpătat încredere în propriile forțe și au început să plece sezonier la muncă în străinătate, alături de soții lor. Acolo, au câștigat bani pe care i-au investit în îmbunătățirea condițiilor de trai ale familiilor lor, de la renovarea caselor până la achiziționarea de sisteme de încălzire.
Contribuția lor financiară a avut un impact semnificativ asupra echilibrului de putere din gospodării, iar astăzi multe dintre aceste femei lucrează permanent în Satu Mare și sunt modele pentru copiii lor. Prin munca lor, le arată celor mici că schimbarea este posibilă, că viitorul poate fi diferit. Acesta este adevăratul succes: oameni care își transformă viața prin propriile forțe, cu sprijinul potrivit la momentul potrivit. Peste 100 de tineri și adulți din comunitate au beneficiat de acest program și continuă să inspire schimbarea în jurul lor.
- Cum vedeți rolul parteneriatelor între sectorul social, educație și angajatori în sprijinirea incluziunii sociale?
Parteneriatele între sectorul social, educație și angajatori sunt esențiale în sprijinirea incluziunii sociale, deoarece fiecare sector aduce o contribuție unică, dar complementară, în procesul de integrare și dezvoltare a persoanelor din grupuri vulnerabile. Sectorul social joacă rolul de susținere, creând mecanismele de sprijin necesare pentru a depăși barierele sociale și economice. Educația este fundamentul schimbării pe termen lung, asigurându-le persoanelor vulnerabile instrumentele necesare pentru a-și construi un viitor mai bun. Însă, angajatorii sunt cheia unei integrări sustenabile, oferind oportunități de muncă reale, stabilitate financiară și o perspectivă de dezvoltare profesională.
Prin parteneriatele dintre aceste sectoare, putem crea un ecosistem coerent care sprijină nu doar integrarea pe piața muncii, ci și creșterea personală și profesională a indivizilor. Aceste colaborări nu doar că îmbunătățesc șansele de angajare pentru persoanele vulnerabile, dar contribuie și la construirea unui climat de încredere și respect reciproc între angajatori și comunități.
În acest context, parteneriatele nu doar că aduc soluții pentru incluziune, dar ajută și la schimbarea mentalităților și la construirea unui viitor mai echitabil pentru toți membrii societății. De-a lungul timpului, am observat că atunci când fiecare sector își aduce aportul într-un mod integrat și coordonat, rezultatele sunt semnificativ mai durabile și mai eficiente.
- În ce fel reușește Asociația STEA să creeze oportunități educaționale și de dezvoltare personală pentru persoanele vulnerabile?
Asociația STEA reușește să creeze oportunități educaționale și de dezvoltare personală pentru persoanele vulnerabile printr-o abordare integrată, care include educație remedială, dezvoltare personală și empowermentul. Prin programele noastre, sprijinim copiii și adolescenții din comunități vulnerabile să își descopere potențialul, să depășească barierele sociale și educaționale și să își construiască un viitor mai bun.
Mediile educaționale pe care le creăm sunt menite să formeze modele de reușită, transformându-i pe copii și tineri din medii defavorizate în viitori adulți integrați profesional, cu principii morale solide, precum onestitatea, corectitudinea, autenticitatea și perseverența. Aceste valori sunt fundamentale în procesul de formare a unor cetățeni activi și responsabili, care contribuie la evoluția comunității lor.
În plus, dezvoltăm și testăm metodologii inovative pentru empowermentul nu doar al copiilor, dar și al părinților și profesioniștilor din educație și servicii sociale, folosind instrumente de învățare socio-emoțională și coaching. Aceste abordări ajută persoanele să își descopere și să își valorifice talentele devenind actori ai schimbării în propriile comunități.
Pe termen lung, intervențiile noastre sunt modelate pentru a fi multiplicabile, prin formare și transfer de know-how către profesioniști, astfel încât impactul să fie extins. Contribuim la răspândirea unei culturi a învățării continue, în care fiecare persoană este sprijinită să își valorifice potențialul, să construiască relații bazate pe valori fundamentale de susținere reciprocă și să contribuie la obiectivele comune.
- Ce impact au avut programele Asociației STEA asupra comunității și cum măsurați aceste rezultate?
Programele noastre realizate cu sprijinul partenerilor și a peste 300 de voluntari au reușit să genereze schimbări profunde în comunitatea vulnerabilă din Sătmărel, transformând viețile copiilor și tinerilor prin programe educaționale și de incluziune socială. Datorită programului EduMotivation și a celor 111 voluntari profesioniști din diverse domenii ce au contribuit la deschiderea unor noi perspective pentru 70 de copii și tineri, am observat o creștere a încrederii acestora în viitor, aceștia având aspirații profesionale variate, de la polițist la bucătar, ceea ce reflectă o schimbare de mentalitate față de modelele tradiționale ale părinților lor. Această schimbare de mentalitate se reflectă și în creșterea numărului de tineri care continuă studiile după clasa a VIII-a, dar și în faptul că vârsta medie la care tinerele din comunitate se mărită și au primul copil a crescut cu 2 ani din 2014 până în prezent.
În 2019, am lansat un program inovator de dezvoltare a abilităților de viață prin intermediul șahului, care a oferit copiilor experiențe de succes, încurajându-i să își descopere potențialul și să rămână pe drumul educației. Acest program continuă și astăzi, și are rezultate remarcabile. Peste 76 de premii au fost câștigate de copiii noștri la competițiile de șah, ceea ce a contribuit la creșterea încrederii și abilității cognitive a acestora. Prin programele de educație remedială am susținut în ultimii ani 135 de copii să-și dezvoltat ecompetențe fundamentale în scriere, citire și matematică și au evitat abandonul școlar. Datorită sesiunilor de coaching bazate pe învățarea socio-emoțională, 70 de copii și tineri și-au îmbunătățit capacitatea de a-și gestiona emoțiile și de a construi relații sănătoase. Terapia horticolă a fost de asemenea un succes, sprijinind 100 de tineri și adulți în dezvoltarea competențelor lor profesionale, având cel puțin experiențe de muncă sezonieră și ceea ce i-a determinat să facă pași importanți spre incluziune. În comunitate, condițiile de locuit s-au îmbunătățit considerabil, majoritatea caselor fiind acum din cărămidă sau bolțari, cu facilități moderne. Totodată, primele femei din comunitate au obținut permise de conducere auto. În cadrul activităților de grădinărit, am vândut 1000 de coșuri cu legume organice, promovând sănătatea comunității și economia durabilă în Satu Mare.
Aceste realizări nu ar fi fost posibile fără dedicarea echipei asociației și sprijinul continuu al voluntarilor, donatorilor și partenerilor noștri. Mulțumim tuturor celor care au făcut posibilă această schimbare în viața celor care au nevoie de sprijin. Lecția învățată este clară: responsabilizarea vine prin educație, sprijin colectiv și oportunități concrete, permițând copiilor și tinerilor să își descopere potențialul și să își schimbe traiectoria vieții.
- Ați format peste 200 de profesioniști în sectorul social, educație și sănătate. Ce schimbări ați observat în abordarea acestora după formare?
După formarea a peste 200 de profesioniști din sectoarele social, educațional și de sănătate, am observat schimbări semnificative în abordarea lor, în special în ceea ce privește înțelegerea și aplicarea principiilor de educație centrată pe copil, precum și în integrarea metodologiilor de învățare socio-emoțională în activitățile lor. Unii profesioniști au devenit mai conștienți de importanța unei relaționări empatice cu copiii și familiile acestora, începând să aplice tehnici de gestionare a emoțiilor și de construirea unor relații pozitive, ceea ce a dus la îmbunătățirea interacțiunilor în cadrul instituțiilor sau serviciilor oferite.
De asemenea, am observat o deschidere mai mare către abordările inovative, precum terapia ocupațională sau integrarea activităților de dezvoltare personală, care au fost adoptate pentru a sprijini copiii și tinerii vulnerabili în a-și descoperi și valorifica potențialul. Unii profesioniști au raportat îmbunătățiri semnificative în eficiența intervențiilor lor, observând creșteri în nivelul de implicare și motivație al beneficiarilor.
În plus, unii dintre acești profesioniști au început să promoveze un model de colaborare mai puternic între diferitele domenii (educație, sănătate, asistență socială), facilitând astfel o abordare mai holistică a nevoilor comunității. Aceste schimbări au contribuit la o mai bună integrare a sprijinului pentru copii și familii vulnerabile, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra rezultatelor educaționale și sociale pe termen lung.
- Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă domeniul asistenței sociale în România și ce soluții propuneți?
Unul dintre obstacolele fundamentale în sectorul social este viziunea limitată pe care o au mulți factori de decizie asupra acestuia. Adesea, asistența socială este văzută doar ca un consumator de resurse financiare, iar intervențiile în acest domeniu sunt considerate o povară pentru bugete. Însă, dacă am schimba paradigma și am privi acest sector ca pe o investiție esențială, am înțelege că, cu resurse suficiente și, mai ales, cu personal bine pregătit, sectorul social are potențialul de a deveni un aliat crucial în educație, formare și integrarea pe piața muncii a celor care sunt astăzi vulnerabili.
Investind în acest domeniu, am putea transforma copiii vulnerabili de astăzi în viitori angajați care contribuie activ la bunul mers al societății. Este esențial să înțelegem că sectorul social nu este doar o cheltuială, ci o resursă valoroasă pe care o irosim prin lipsa unei viziuni coerente și a unei abordări sistematice. Sectorul social trebuie să devină un catalizator al schimbării și al integrării celor vulnerabili, iar pentru aceasta este nevoie de o colaborare mai strânsă între toate domeniile relevante – educație, sănătate, formare profesională, angajatori.
O soluție esențială pentru a depăși aceste provocări este crearea unui sistem integrat, în care asistența socială nu este izolată, ci parte dintr-un ansamblu mai larg care include educația și formarea continuă. Profesionalizarea sectorului social și formarea continuă a lucrătorilor din domeniu sunt pași necesari pentru a asigura intervenții eficiente, care să răspundă complexității nevoilor din comunități. De asemenea, este crucial ca sectorul social să colaboreze strâns cu angajatorii și să creeze parteneriate pentru a oferi tinerilor din comunități vulnerabile oportunități de muncă și integrare socială.
Astfel, schimbarea de paradigmă pe care o propun ar implica nu doar o restructurare a percepției asupra asistenței sociale, ci și o realocare a resurselor, pentru a maximiza impactul investițiilor în formarea și integrarea socială a celor vulnerabili. Acesta ar fi un pas esențial spre construirea unei societăți mai echitabile și sustenabile, în care toți membrii săi au șansa de a contribui la dezvoltarea comună.
Investițiile în infrastructură, creșterea numărului de specialiști și crearea unor programe de prevenire și intervenție timpurie ar contribui, de asemenea, la un sistem de asistență socială mai eficient, care să răspundă mai bine nevoilor comunității și să sprijine incluziunea persoanelor vulnerabile în societate.
- Ce mesaj le transmiteți celor care doresc să se implice în sprijinirea categoriilor vulnerabile?
Mesajul pe care îl transmit celor care doresc să se implice în sprijinirea categoriilor vulnerabile este acela că fiecare acțiune contează și că schimbarea începe cu fiecare dintre noi. Mărturia că un gest mic poate avea un impact mare este o realitate pe care o vedem zi de zi în munca pe care o desfășurăm alături de copii, tineri și familii din comunități vulnerabile.
Îi încurajez să vadă acest angajament nu doar ca pe o oportunitate de a ajuta, ci ca pe o investiție în viitorul unei societăți mai echitabile și mai sustenabile. Fiecare pas pe care îl facem împreună – fie că este vorba despre educație, mentorat, resurse materiale sau doar sprijin emoțional – contribuie la construirea unui sistem mai puternic, care să ofere tuturor șansa de a se dezvolta și de a ieși din cercul vicios al sărăciei și excluziunii.
Încurajez, de asemenea, o abordare colaborativă, în care fiecare dintre noi își aduce aportul din locul în care se află, iar solidaritatea devine o forță reală de schimbare. Fiecare implicare, oricât de mică ar părea, poate transforma o viață și poate deschide noi perspective pentru cei care nu au avut altă șansă decât să se confrunte cu vulnerabilitatea. Împreună, putem crea un viitor în care fiecare copil, tânăr sau adult vulnerabil să își poată atinge potențialul.
- Care sunt planurile de viitor ale Asociației STEA și ce proiecte inovatoare pregătiți?
Planurile de viitor ale Asociației STEA se concentrează pe capitalizarea experienței valoroase dobândite în cei peste 20 de ani de activitate cu copii și părinți, precum și pe învățăturile acumulate din formările și schimburile de experiență internaționale și parteneriatele cu organizații din țară și străinătate. Având la bază aceste resurse, pregătim lansarea unor servicii inovative de economie socială, care vor răspunde nevoilor tot mai pregnante ale copiilor și părinților, nu doar din familii vulnerabile. Ne propunem să susținem dezvoltarea unui atașament sigur la copii prin capacitarea părinților în domeniul parentingului astfel încât să reușească cu succes să prevină riscurile asociate adolescenței, cum ar fi consumul de droguri și alte derapaje comportamentale.
Un alt obiectiv important este construirea și testarea unor metodologii de empowerment pentru copii, părinți și profesioniștii din domeniile educației și asistenței sociale. Prin acestea, dorim să contribuim semnificativ la creșterea abilităților de colaborare, relaționare și lucru în echipă ale copiilor, să-i ajutăm să dezvolte planuri concrete pentru viitorul lor profesional și să cultive un spirit civic puternic, manifestat prin implicare în acțiuni civice și voluntariat. Ne propunem să construim metode și instrumente care să ajute la formarea unor oameni echilibrați, capabili să valorifice la maximum talentul, cunoștințele și abilitățile lor, aducând astfel valoare în jurul lor – în familie, în organizații și în societate. Vom lucra pentru a-i sprijini să se conecteze constructiv cu ceilalți, printr-o aliniere a valorilor lor și asumarea responsabilităților, contribuind astfel la atingerea obiectivelor comune. Vom pune accent pe dezvoltarea unei culturi a empowermentului, unde trecerea de la statutul de „victimă” la cel de „om echilibrat” crește capacitatea celor cu care lucrăm să-și construiască viitorul dorit.
