Festivalul folcloric „Danțu’ la șură”, un eveniment autentic ce are loc în inima Codrului, a fost organizat și anul acesta. Duminică, 27 aprilie, evenimentul a adunat la un loc un număr impresionant de persoane, iar deputatul Adrian Cozma spune că ,,păstrarea portului popular, a cântecului codrenesc și a tradițiilor locale nu este doar un act de cultură, ci o datorie de suflet”.
,,Prin organizarea acestui eveniment autentic, ne propunem să aducem în fața tuturor farmecul portului codrenesc, să redăm viață obiceiurilor și să ducem mai departe valorile care ne definesc. Dansurile vesele, cântecele cu dor și voie bună, bucuria jocului la șură sau la horă sunt parte din identitatea noastră și merită să fie cunoscute și iubite de fiecare generație.
Respectul față de tradițiile codrenești înseamnă respect față de rădăcinile noastre. Într-o lume în continuă schimbare, ele rămân un punct de sprijin, o sursă de mândrie și o punte între trecut și viitor. Danțu’ la Șură este un omagiu adus spiritului codrenesc și o invitație sinceră de a păși împreună pe urmele celor care au știut să împletească munca cu bucuria, credința cu arta și viața de zi cu zi cu sărbătoarea”, transmite Adrian Cozma.
Danțu’ la șură este un obicei specific zonei Codrului organizat de feciorii și chizeșii locului, dar la care participă toată suflarea satului și de prin împrejurimi. În zilele de duminică, sau în zile mari de sărbătoare tinerii se întâlneau în cea mai frumoasă și cea mai mare șură din sat, se cunoșteau și legau prietenii pe viață.
Felicitări organizatorilor ,deși sunt tradiții osenești,Dantu la mătragună descrise de etnograful Ion Muslea în cartea Cercetări folclorice în Țara Oasului,astfel : Fetele dansează goale,împreună , în jurul plantei stropită cu pălincă, după ce dau peste cap sticle întregi de tărie, mimează sexul,se mângâie, se sărută. Pentru a culege frunza de mătragună, fetele se culcă unele peste altele intr-o mimica a actului sexual,preciza Mircea Eliade . Este o tradiție căreia trebuie sa-i dăm viață, în respect față de tradițiile osenești. Absolut autentic,lucru care poate fi confirmat de istoricul,muzeograful și etnograful sătmărean History .
Domnul Fasz are dreptate,am vrut să mă mărit, am participat la Dantu la mătragună, m-am dezbrăcat și m-am îmbrăcat iute când s-au aruncat peste mine câteva osence cu tâțele mari de erau să mă sufoce. Voi aminti de alte tradiții românești minunate,care trebuie transmise din generație în generație,astfel : Bătaia cu ciomege a mascatilor de la Ruginoasa,jud. Iași (s-ar putea tine la Camarzana,cu topoare).
Arderea, anvelopelor uzate, în Joia Mare ,pentru alungarea spiritelor, curățenie sufletească și iertarea păcatelor ( s-ar putea organiza la Bârsaul de Sus).
Hát nu are dreptate nicsi faszika nici celalală!
Hát Dáncul la sure este un danc magyareszk derivát din csárdás si dáridó!
Se joca la puca gola in gropul de nisip!
….și vă rog a se sesiza că aceste tradiții multiseculare au doar câțiva ani vechime. Cel mai bine la acest capitol stă sindrofia superpolitizată de la Huta Certeze, localitate strămoșească a dacilor liberi fondată de polonezii catolici acum vreo două secole și ceva. Deci e foarte bine.😉