Mircea Govor cere stoparea haosului politic local: „Confruntarea politică ajunge frecvent să fie o luptă dominată de scandal”

Deputatul Mircea Govor a susținut astăzi în Parlamentul României o declarație politică în care a subliniat importanța integrității, a responsabilității și a modului în care funcția parlamentară trebuie exercitată în interes public. La un an de la preluarea mandatului, parlamentarul PSD a făcut un bilanț al experienței sale la nivel central și a atras atenția asupra diferențelor dintre dezbaterile serioase din Parlament și scenele conflictuale de la nivel local.

În opinia sa, o serie de episoade recente din Satu Mare arată o alunecare gravă a discursului public și o politizare excesivă a instituțiilor. Govor a denunțat folosirea pozițiilor publice pentru influențarea conducerii Spitalului Județean, făcând referire directă la deputatul PNL Adrian Cozma, dar și la faptul că, dr. Adina Cozma, și-ar fi exprimat intenția de a candida pentru o funcție de conducere în Medicina Legală. De asemenea, a menționat cazul incidentului în care inspectori ISCTR ar fi fost agresați în timpul unui control rutier și a criticat modul în care opoziția a speculat public tema comasării școlilor, ignorând poziția clară a Ministerului Educației. Govor a atras atenția asupra riscului de apariție a unor conflicte de interese și a cerut conducerii PNL,

În finalul declarației sale, Govor a subliniat că mandatul parlamentar nu este un instrument de presiune sau un avantaj personal, ci o responsabilitate față de interesul public, exprimând speranța că Parlamentul va rămâne un spațiu al decenței și integrității.

Declarația integrală a lui Mircea Govor:

La un an de mandat parlamentar, pot afirma că experiența din Parlament a fost una pozitivă. Activitatea se desfășoară într-un cadru instituțional clar, în care se dezbat legi, se analizează proiecte și se iau decizii cu impact național, pe baza unor reguli și proceduri asumate. Acesta este rolul fundamental al Parlamentului și standardul la care trebuie să ne raportăm.

Diferența față de politica practicată la nivel județean este însă evidentă. La nivel local, confruntarea politică ajunge frecvent să fie o luptă sterilă, dominată de scandal, spectacol mediatic și conflicte fără rezultate concrete pentru comunitate. Nu soluțiile sunt în prim-plan, ci amplificarea artificială a tensiunilor și încercarea de capitalizare electorală. Din păcate, județul Satu Mare este un exemplu relevant în acest sens.

La ședințele Consiliului Județean și ale Consiliului Municipal, în locul unor dezbateri serioase, asistăm adesea la episoade de tip scandal-circ, generate de consilieri ai PNL, dintre care unii provin din traseism politic, și dau dovadă de lipsă de coerență și de respect față de instituțiile publice. Aceasta nu este politică, ci degradarea actului public. Escaladarea discursului conflictual a depășit, în unele situații, limita confruntării verbale, afectând grav climatul instituțional și încrederea publică.

Un episod grav, relatat pe larg în presă săptămâna trecută, a evidențiat această alunecare periculoasă: un incident petrecut în timpul unui control rutier, în care, conform relatărilor din spațiul public, inspectori ai ISCTR ar fi fost agresați. Potrivit informațiilor apărute în presă, una dintre persoanele implicate este consilier județean PNL, asociat conducerii PNL Satu Mare. Fără a face aprecieri asupra faptelor sau a responsabilităților – care aparțin exclusiv organelor de anchetă – acest caz ridică o întrebare legitimă privind climatul de presiune și intimidare care se poate contura atunci când autoritatea statului este contestată prin forță, nu prin lege.

Același tipar s-a regăsit și în polemica privind organizarea rețelei școlare. După amplificarea temerilor în spațiul public, poziția oficială a Ministerului Educației a fost clară și fundamentată: măsurile nu vizează desființarea școlilor sau mutarea elevilor, ci țin de ajustări administrative realizate în cadrul legal, cu respectarea procedurilor și a avizelor prevăzute de legislație. Aceasta este realitatea care trebuie comunicată corect și responsabil. Nu se adoptă decizii arbitrare, iar procedurile administrative prevăzute de lege nu pot fi transformate într-un instrument de manipulare, presiune publică sau alarmism.

Unde vrem să ajungem cu acest stil de a face politică la nivel local? Este o întrebare legitimă, la care conducerea politică a PNL, inclusiv premierul Ilie Bolojan, ar trebui să reflecteze.

Astăzi aduc în atenția plenului o situație care ridică semne serioase de întrebare privind modul în care este exercitat mandatul de deputat. Mă refer la intervențiile publice repetate și la conflictele mediatice generate de deputatul PNL Adrian Cozma în legătură cu conducerea Spitalului Județean Satu Mare.

În datele de 13 și 20 mai 2025, acesta a formulat două interpelări oficiale adresate Ministerului Sănătății, solicitând informații detaliate privind procedurile de concurs și documentația necesară ocupării funcțiilor de conducere într-un domeniu medical strict reglementat, respectiv funcția de medic-șef al Serviciului Județean de Medicină Legală Satu Mare. Frecvența, specificitatea și momentul acestor demersuri depășesc interesul parlamentar obișnuit și pot genera, în mod legitim, întrebări privind scopul real al acestor intervenții.

Suprapunerea interpelărilor parlamentare cu presiunea mediatică exercitată în spațiul public conturează aparența unei influențe politice asupra unei instituții medicale. Tot în spațiul public a fost menționat un element relevant: în luna august 2025, o persoană apropiată deputatului, respectiv doamna dr. Adina Cozma, și-a exprimat intenția de a candida pentru o funcție de conducere în cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală Satu Mare.

Subliniez clar că nu pun în discuție dreptul niciunui medic de a candida și nu formulez nicio apreciere personală. Discuția de față vizează exclusiv principiile de integritate publică și necesitatea evitării nu doar a conflictelor de interese, ci și a aparenței acestora.

Este esențial ca exercitarea oricărei funcții parlamentare, cu atât mai mult a uneia de rang înalt, să nu poată fi percepută ca un instrument de influență în situații care pot avea legătură cu interese personale sau familiale.

În încheiere, reafirm un principiu fundamental: mandatul parlamentar este un instrument de reprezentare publică, nu un mijloc de presiune și nu un avantaj personal. Funcțiile publice se obțin și se exercită prin competență, transparență și respectarea legii.

Parlamentul României trebuie să rămână un spațiu al responsabilității instituționale, nu al tensiunilor importate din conflicte locale.