Tragedia de pe râul Natisone din Premariacco, regiunea italiană Friuli Venezia Giulia, va rămâne pentru mult timp în memoria colectivă drept un simbol al solidarității și altruismului, relatează La Stampa.
Tinerii din Satu Mare, două fete și un băiat, și-au pierdut viața în încercarea de a se salva reciproc din calea viiturii care i-a surprins vineri după-amiază, 31 mai 2024. Totul a început când Patrizia, Bianca și Cristian, de 20, 23 și 25 de ani, au fost surprinși pe o mică insuliță formată de viitura neașteptată a râului Natisone.
Una dintre fete nu știa să înoate, iar ceilalți doi au refuzat probabil să o lase singură și să se salveze înot. Potrivit martorilor, între care și șoferul unui autobuz școlar, aceștia alergau dezorientați, neștiind cum să reacționeze în fața pericolului iminent.
„Am văzut panica în ochii lor”, a declarat șoferul, care a alertat imediat serviciile de urgență, sunând la 112 și contactând personal carabinierii din stația locală.
Intervenția rapidă a pompierilor a fost crucială. Ei le-au sugerat tinerilor să se îmbrățișeze pentru a-și spori rezistența împotriva apei și pentru a o liniști pe fata care nu știa să înoate. Cu toate acestea, viitura puternică și imprevizibilă a îngreunat operațiunea de salvare. Pompierii au intrat în apă până la brâu, riscându-și propriile vieți.
Comandantul provincial din Udine, Giorgio Basile, a lăudat curajul și umanitatea salvatorilor, subliniind capacitatea lor de a se opri în ultimul moment pentru a nu fi și ei înghițiți de ape.
Scenele dramatice au fost surprinse în videoclipuri care au circulat rapid pe internet, arătând eforturile disperate ale trecătorilor de a ghida tinerii către corzile aruncate de pompieri. Strigătele lor, pentru a se face auziți peste vuietul râului, au evidențiat o comunitate unită în fața tragediei.
Timp de 48 de ore, sute de persoane s-au mobilizat în căutarea tinerilor, sperând într-un miracol, deși se știa încă de vineri că șansele de supraviețuire erau minime.
Dumincă, 2 iunie, corpurile Patriziei și Biancăi au fost găsite. Căutările continuă pentru a-l recupera și pe Cristian, al treilea tânăr dispărut. Durerea familiilor a fost alinată de sprijinul comunității locale și al Crucii Roșii, care a oferit consiliere psihologică și suport.
„Îmbrățișarea comunității s-a simțit în fiecare moment de așteptare și durere”, a declarat o voluntară de la Protecția Civilă FVG, care a fost alături de rudele victimelor.
Această tragedie a avut un impact profund nu doar în Italia, ci și în România, de unde erau originari tinerii.
Timp de trei zile, televiziunile naționale din ambele țări au transmis în direct evoluția căutărilor, subliniind legătura profundă dintre cele două națiuni și sentimentul de apartenență care a unit familiile și comunitățile în durere.
Patrizia, Bianca și Cristian nu vor fi uitați. Sacrificiul lor, un simbol al iubirii și al prieteniei, rămâne un mesaj puternic de solidaritate într-o lume marcată de tragedii neașteptate.
Sursa: Rotalianul
Mda. Un simbol al inconștienței. Nu aveau ce căuta acolo. De aia trebuie copiii educați că în momentul în care ajung adulți să-ți poate evalua singuri pericolul la care se expun. Că de aia sunt adulți. Cam “scumpă” poză a fost asta. Acum asta este, nu se mai poate schimba nimic. Și zic asta mai ales că mama uneia dintre fete a încercat să o oprească să meargă.
Unii oameni si in tragedii ca si aceasta, stiu numai sa comenteze in loc sa taca din fura si sa-si vada de treaba lor!!!!
Unii oameni atrag atenția ca poate nu se mai întâmplă astfel de grozăvii care se putea evita foarte ușor. E plină zona cu avertizări mari cât omul că este pericol iminent și nici să cobori în vale este strict interzis. Doar trebuie să citești și să judeci. Mai ales că una din fete nu știa să înoate. Că dacă făceau acum nu erau știre. Că acua vai că ce vai de capul nostru că vai și vai. Trebuie prevenit. Auzi tu acolo, unii oameni. Explică-mi și mie cum se poate că numai la unii se întâmplă asta. Mai bine ia un saridon de la mine.
La asemenea riscuri trebuiau sa fie instalat un sistem de avertizare acustic si luminos. Parca noi ne uitam la orice tablita de avertizare…Dumnezeu sa-i aiba in paza!
Și mai ce???? Body guard la fiecare, senzori de mișcare care se apropie de mal,, să se scoată armata acolo preventiv că unii nu știu să-și păzească fundul? Toată lumea știe și evită zona când plouă iar ei se duc direct și intenționat acolo? Apoi că vai săracii??? Tu te arunci cu capul înainte în fântână ca să bei apă apoi plânge satul că vai că te-ai înecat? Tu auzi ce spui? Că nu prea.
Dar la noi ro-alert de ce s-a impus? Dealtfel cotele apelor sunt monitorizate peste tot. Aici era vorba de ceva mai specific. In 1970 de ce au murit oameni? Nu s-au luat masuri adecvate…
S-a intervenit tardiv, s-a amânat deschiderea digului că vezi doamne producția agricolă și apoi orașul a fost practic sacrificat. Apa ieșind din matcă deja în aval nu a avut unde să se ducă și s-a întors învăluind orașul. Că era două breșe în dig – la Vetiș și la Berindan. Dar nu se va recunoaște asta niciodată. Și nu pricep de ce.
Deci nu s-au analizat scenariile de dezastru sau nu s-au identificat riscurile…sau…sau…Si aici riscul fiind enorm preventia sau avertizarea trebuia să fie deosebită nu de genul ,,nu calcati iarba!”.Si, după acest eveniment am convingerea că se vor lua măsuri de prevenire.