Toamna își intră în drepturi: echinocțiul aduce egalitate între zi și noapte și un nou început în natură. Pe 22 septembrie 2025, va avea loc echinocțiul de toamnă, momentul care marchează oficial începutul toamnei astronomice în emisfera nordică. Este ziua în care durata zilei este aproape egală cu cea a nopții, un fenomen cu semnificații atât științifice, cât și culturale în numeroase tradiții din întreaga lume.
Potrivit specialiștilor de la NASA, echinocțiul de toamnă reprezintă momentul când axa Pământului este perfect perpendiculară pe direcția Soarelui, ceea ce face ca razele solare să ajungă aproape uniform pe întreaga planetă. Rezultatul: lumina zilei durează aproape cât noaptea, oriunde pe glob.
În România, echinocțiul din acest an are loc în seara zilei de 22 septembrie, iar de a doua zi, nopțile vor deveni progresiv mai lungi decât zilele, până la solstițiul de iarnă din decembrie. Acest moment astronomic este adesea însoțit de tradiții populare și obiceiuri legate de recunoștință și echilibru, fiind considerat o perioadă de tranziție, dar și de reflecție.
Tradiții și obiceiuri legate de echinocțiul de toamnă
În cultura populară românească, echinocțiul coincide cu perioada culesului viilor, a strângerii roadelor și a mulțumirii pentru belșugul oferit de vară. Țăranii obișnuiau să aprindă focuri rituale și să rostească rugăciuni pentru protecția recoltelor adunate și pentru o iarnă blândă. Era, totodată, și un timp al împăcării și al echilibrului, reflectând egalitatea simbolică dintre lumină și întuneric.
Tot în această perioadă, în unele zone se țineau târguri de toamnă, unde oamenii făceau schimb de produse, își vindeau recoltele sau cumpărau cele necesare pentru iarnă. Era o vreme a încheierii socotelilor cu vara și a pregătirii pentru sezonul rece, încărcată de superstiții și credințe legate de rodnicie, sănătate și armonie în familie.
