Sindicatul Europol, filiala Satu Mare, a lansat un apel public către premierul României, Ilie Bolojan, după ce mai mulți polițiști angajați pe perioadă determinată la Inspectoratul Județean de Poliție Satu Mare urmează să fie demiși. Reprezentanții sindicatului susțin că măsura scoate la iveală incoerențe în politica de resurse umane a Poliției Române și a Ministerului Afacerilor Interne.
Potrivit Europol, Poliția Română funcționează deja cu un deficit estimat la peste 25%, iar pierderea a 11 agenți doar într-un județ slăbește capacitatea de intervenție. Sindicaliștii vin și cu un exemplu: unul dintre polițiștii aflați acum pe lista de concedieri a confiscat 1,6 kilograme de droguri de mare risc.
Astfel, Europol cere premierului o soluție legislativă urgentă pentru ca acești polițiști să fie încadrați pe perioadă nedeterminată, avertizând că altfel încrederea publică în instituție va fi afectată.
Redăm, mai jos, apelul lansat de Sindicatul Europol Satu Mare către premierul României:
Prin prezenta, dorim să vă aducem la cunoștință o situație de maximă gravitate care afectează nu doar Poliția Română, ci întregul județ Satu Mare: încetarea raporturilor de muncă ale celor 11 polițiști angajați în 2022, pe perioadă determinată, la Inspectoratul de Poliție Județean Satu Mare.
Decizia de a renunța la acești colegi scoate la iveală incoerențe majore în politicile de resurse umane din cadrul Poliției Române și, implicit, ale Ministerului Afacerilor Interne.
- Risipă bugetară
Statul a investit deja resurse importante pentru formarea acestor polițiști – școlarizare, mentorat, salarii pe perioada de pregătire. Pentru formarea unui singur polițist, Ministerul Afacerilor Interne cheltuie:
- minimum 35.000 lei pentru școlarizare;
- 12.000 lei pentru echipament;
- salarizarea pe o perioadă de aproximativ 3 ani.
Aceste sume au fost deja cheltuite pentru cei 11 polițiști din Satu Mare. În loc să beneficieze societatea de investiția realizată, prin încetarea contractelor se pierd toate aceste resurse, iar procesul va trebui reluat cu alți candidați, pe aceleași costuri. Nu vorbim, așadar, despre economie, ci despre o risipă bugetară mascată.
- Reducerea capacității operaționale
Poliția Română funcționează deja cu un deficit de personal estimat la peste 25%. În acest context, pierderea a 11 polițiști într-un singur județ slăbește direct capacitatea de intervenție și prevenire. Un exemplu elocvent: unul dintre acești agenți a reușit să prindă 1,6 kg de droguri de mare risc – contribuția sa la siguranța comunității fiind incontestabilă.
- Lipsa unei strategii instituționale
Renunțarea la acești oameni demonstrează inexistența unei viziuni pe termen lung. În loc să capitalizăm pe resursa umană formată, ne complacem într-o „politică de avarie”, bazată pe contracte temporare, care aduce instabilitate, demotivare și demoralizare în rândul polițiștilor.
- Nevoia de reformă legislativă
Am solicitat în repetate rânduri modificarea cadrului legislativ pentru a permite încadrarea pe perioadă nedeterminată a acestor polițiști. Dacă există voință reală de reformă, atunci această schimbare trebuie făcută urgent. Altfel, vom continua să ne confruntăm cu paradoxul unei instituții care, deși are un deficit cronic de personal, își concediază oamenii pregătiți.
- Consecințe asupra încrederii publice
Astfel de decizii afectează nu doar instituția în interior, ci și încrederea cetățenilor. O Poliție care își „auto-sabotează” resursa umană transmite vulnerabilitate și slăbiciune, mesaje incompatibile cu rolul său fundamental de garant al siguranței publice.
Încetarea contractelor celor 11 polițiști nu se poate justifica nici economic, nici operațional, nici instituțional. Într-un moment în care societatea românească cere mai multă siguranță, sacrificarea unor agenți deja formați înseamnă un pas înapoi.
Solicităm ferm intervenția dumneavoastră pentru găsirea unei soluții legislative și administrative care să permită stabilizarea acestor posturi pe perioadă nedeterminată și stoparea risipei de resurse umane și financiare.
România are nevoie de mai mulți polițiști, nu de concedierea celor deja pregătiți.
Cu considerație,
Sindicatul Europol – Sindicat al Polițiștilor din România, filiala Satu Mare.
foarte bine! ca ciupercile dupa ploaie va-ti inmultit, si binele facut parca e mai rau pentru oameni.
Da corect, risopa bugetara, cine stie cat si pe unde au “cotizat” aia 11, iar acuma la sfarsit sa fie ca au cotizat degeaba?Nu e normal! Sa nu complicam lucrurile, stricam relatiile interumane prin neindeplinirea promsunilor, pierdem credibilitatea…. Mai ales ca aia 11 sunt ninja, super-cop, aia 11 destabilizeaza judetul, o sa planga oamenii dupa ei… o sa fie jale in tot judetul. No las’ ca se fac angajari la Drexi, fara “cheltuieli”
Pactul dintre Ungaria și Rusia a inclus dispariția României de pe hartă,
În 1919, România s-a aflat între Rusia bolșevică și Ungaria lui Béla Kun, care plănuiau să transforme țara într-o republică sovietică. Cum a fost dejucat planul și ce rol au jucat armata română, Franța și conjunctura internațională.
Anul 1919 a fost unul dintre cele mai tensionate din istoria României moderne. La numai câteva luni după Marea Unire, țara risca să își piardă independența și să devină parte a unui plan comun pus la cale de Rusia bolșevică și Ungaria. Ambele state comuniste urmăreau să își extindă influența, iar România devenise o țintă principală.
Ungaria, condusă de Béla Kun, proclama în martie 1919 Republica Sovietică Ungară, visând la refacerea „Ungariei Mari”. În același timp, Rusia lui Lenin nu renunțase la Basarabia, un teritoriu unit cu România în 1918. Cele două guverne au stabilit un pact secret: România urma să fie atacată simultan din est și din vest, pentru ca Transilvania să revină Budapestei, iar restul teritoriului să fie transformat într-o republică sovietică.
Această amenințare dublă venea într-un context extrem de fragil. Deși unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei fusese decisă de români, recunoașterea internațională întârzia. Marile puteri priveau cu suspiciune acțiunile României, iar la Conferința de Pace de la Paris negocierile se purtau sub presiune.
Birourile de pe Cuza Voda sunt full, nu poti trece de ei pe coridor! Boschetarii care iti sar in fata pe podul Golescu sa plece, vor fi mai putine amenzi si mai multa preventie! NU sunteti platiti doar sa amendati!
Primii doi comentatori nu stiu sa scrie corect dar ei au “pareri”. Sa ne fereasca Dumnezeu… pe langa ca is analfabeti, mai si claxoneaza:)))) cum naiba sa scrii “va-ti”???:)) bine ca nu a scris watti :))