În aprilie 2026, Bistrița a fost în centrul unei dezbateri publice intense pe tema sălilor de jocuri de noroc. Mulți s-au așteptat la o interdicție totală, după modelul altor orașe care au mers pe linie dură. Decizia finală a Consiliului Local a fost însă diferită: sălile rămân, dar sub un regim de funcționare considerat printre cele mai stricte din țară.
Iată ce înseamnă concret noul regulament și de ce administrația a ales calea reglementării în locul închiderii.
Ce trebuie să știi pe scurt:
- Sălile de jocuri rămân deschise, dar cu reguli mult mai stricte
- Plafonul a fost stabilit la maxim 40 de săli în întreg municipiul (anterior funcționau 42)
- Distanța minimă față de școli a urcat la 125 de metri în forma finală
- Publicitatea exterioară a fost drastic limitată: fără LED-uri, fără ecrane luminoase, fără simboluri agresive
- Taxele anuale sunt printre cele mai ridicate la nivel național, calculate în funcție de suprafață
- Decizia a stârnit critici atât din partea celor care voiau interdicție totală, cât și din partea operatorilor
Cum s-a ajuns la decizie
Procesul a început în aprilie 2026 cu un proiect de regulament publicat de Primăria Bistrița în Monitorul Oficial Local, urmat de o dezbatere publică pe data de 21 aprilie. Cetățenii prezenți au cerut într-o proporție semnificativă închiderea totală a sălilor, invocând impactul social al jocurilor de noroc, în special asupra tinerilor și familiilor vulnerabile.
Administrația locală, prin vocea primarului Gabriel Lazany, a susținut o altă abordare. Argumentul central a fost că o interdicție pur locală, fără o legislație națională coordonată, ar muta problema în zona neagră: jocuri online necontrolate, săli ilegale în localități vecine, chiar pariuri private organizate informal. În loc să elimine fenomenul, închiderea l-ar fi împins în zona greu de monitorizat.
Votul Consiliului Local a confirmat această direcție și a adoptat un regulament considerat extrem de restrictiv, dar care păstrează activitatea legală sub control.
Măsurile concrete adoptate
Noul regulament conține mai multe restricții care schimbă semnificativ peisajul sălilor din Bistrița.
Plafonarea numerică limitează numărul total la 40 de săli în municipiu, comparativ cu cele 42 funcționale înainte. Reducerea pare modestă, dar e prima dată când se introduce un astfel de prag în orașul de pe Bistrița. Operatorii nu mai pot deschide locații noi în plus față de această limită, indiferent de licență.
Distanța minimă față de unitățile de învățământ a crescut la 125 de metri, după ce inițial fusese propusă la 100. Modificarea în forma finală răspunde solicitărilor venite din partea cetățenilor și a asociațiilor de părinți, care au cerut un perimetru mai mare de protecție în jurul școlilor.
Reglementarea publicității vizuale e una dintre cele mai vizibile schimbări. Sunt interzise ecranele LED de pe fațade, inscripțiile luminoase agresive și simbolistica sugestivă (jackpot-uri, oale cu bani, fete în reclame). Firmele operatorilor trebuie să fie discrete și să includă obligatoriu avertismente privind dependența de jocuri.
Taxarea a fost concepută ca instrument economic de descurajare. Tarifele anuale, calculate per metru pătrat de spațiu autorizat, sunt printre cele mai ridicate din România. Logica administrației este că operatorii care nu pot suporta costurile vor renunța în mod natural la locațiile cu rentabilitate scăzută.
De ce nu interdicție totală
Argumentele primarului și ale susținătorilor regulamentului au mers pe câteva linii.
În primul rând, o interdicție locală ar fi creat un vid pe care platformele online l-ar fi umplut imediat. Cazinourile online licențiate ONJN sunt accesibile din orice colț al țării, iar lipsa sălilor fizice nu ar fi redus consumul, ci doar l-ar fi mutat pe ecran. În al doilea rând, sălile autorizate sunt monitorizate constant de ONJN și au obligații clare privind verificarea vârstei, afișarea avertismentelor și protejarea jucătorilor vulnerabili. Operatorii ilegali nu au nici una dintre aceste obligații.
În al treilea rând, taxele plătite de săli intră la bugetul local și pot fi redirecționate spre programe sociale, inclusiv spre prevenția dependenței. O interdicție totală ar fi anulat și această sursă de venit.
Reacțiile criticilor
Cetățenii care voiau închiderea totală nu au fost mulțumiți. Reducerea de la 42 la 40 de săli e considerată simbolică, fără un impact real asupra accesului la jocuri. Asociațiile civice au atras atenția că un regulament strict pe hârtie nu garantează aplicarea efectivă, iar dependența rămâne o problemă reală indiferent de câte săli funcționează în oraș.
Operatorii, la rândul lor, au reclamat tarifele excesive, susținând că vor afecta mai degrabă afacerile mici decât rețelele mari. În practică, cele mai expuse riscului de închidere sunt sălile mici independente, în timp ce francize ale lanțurilor naționale au resurse să se adapteze.
Ce înseamnă pentru jucători
Pentru cei care frecventează sălile din Bistrița, schimbările sunt mai degrabă cosmetice pe termen scurt. Jocurile rămân disponibile, programul nu se schimbă și majoritatea operatorilor continuă activitatea. Pe termen mediu, e posibil să dispară unele locații (în special cele mici, în zone cu trafic scăzut), iar atmosfera vizuală a orașului va fi mai sobră, fără reclame stridente.
Joacă responsabil
Indiferent de unde joci, jocurile de noroc rămân o formă de divertisment și sunt permise doar persoanelor peste 18 ani. Stabilește-ți întotdeauna un buget pe care ți-l permiți să-l pierzi și nu paria sume care îți afectează viața de zi cu zi. Pentru sprijin gratuit și confidențial, JocResponsabil.ro este punctul de contact oficial în România.
Surse
[1] Primăria Bistrița. Monitorul Oficial Local și proiecte cu caracter normativ. primariabistrita.ro
[2] Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Reglementări privind autorizarea sălilor de joc. onjn.gov.ro
[3] Codul Fiscal al României. Taxe locale aplicabile activităților de jocuri de noroc.
[4] JocResponsabil.ro. Resurse pentru joc echilibrat în România. jocresponsabil.ro
erre mondják azt, hogy nem szar csak kaka!!!!!!!