Ce ascund arhivele Securității despre Satu Mare. Câți „securiști” erau în județ înainte de Revoluție: datele publicate acum de CNSAS

Ce ascund arhivele Securității despre Satu Mare. Câți „securiști” erau în județ înainte de Revoluție. Cu puțin peste un an înainte de prăbușirea regimului comunist, aparatul Securității avea în județul Satu Mare aproape 100 de cadre. Documente făcute publice în premieră de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată că, la 24 septembrie 1988, structura județeană din Satu Mare număra 96 de persoane.

Aproape 15.000 de angajați în aparatul Securității

La nivel național, Departamentul Securității Statului avea, în septembrie 1988, 14.629 de angajați. Dintre aceștia, 6.023 lucrau în aparatul central din București, 2.737 făceau parte din Trupele de Securitate, iar 5.869 erau repartizați în structurile teritoriale. În total erau incluși și aproximativ 1.200 de muncitori civili, fără grad militar, care desfășurau activități tehnice, logistice, administrative sau de întreținere.

Aparatul central concentra unele dintre cele mai importante structuri operative ale regimului. Direcția a IV-a de Contrainformații Militare avea 1.022 de cadre, Unitatea Specială „F”, care se ocupa de filaj, avea 745, iar Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă număra 772 de cadre. Unitatea Specială „T”, responsabilă de interceptări și ascultări, avea 466 de angajați.

Satu Mare avea 96 de cadre

În județul Satu Mare, efectivul structurii teritoriale era de 96 de cadre, o cifră considerabil mai mică decât cea înregistrată în marile centre industriale și urbane ale țării. Diferențele dintre județe erau importante, iar numărul angajaților varia în funcție de populație, importanța economică, poziția geografică și caracteristicile considerate strategice de regimul comunist.

În regiune, diferențele erau vizibile. Județul Bihor avea 169 de cadre, iar Maramureș avea 134, în timp ce Sălajul, cu 76 de cadre, se afla printre județele cu cele mai mici efective din țară. Satu Mare se situa astfel mult sub județele cu cele mai numeroase structuri teritoriale ale Securității.

Constanța, Timiș și Prahova, în fruntea clasamentului

Cea mai numeroasă structură teritorială era cea din municipiul București, cu 557 de cadre. Dacă sunt luate în calcul doar județele, cele mai mari efective erau înregistrate în Constanța – 285, Timiș – 271, Prahova – 261, Cluj – 251 și Brașov – 212.

La polul opus se aflau Covasna, cu 73 de cadre, Sălaj și Ialomița, cu câte 76, precum și Călărași, cu 78. Cu cele 96 de cadre, Satu Mare se regăsea în partea inferioară a clasamentului național al structurilor județene.

Femeile reprezentau mai puțin de 16% din întregul aparat

Documentele publicate permit și o imagine asupra structurii de personal. Din totalul celor 14.629 de angajați, 2.297 erau femei, reprezentând aproximativ 15,7% din efective. În structurile teritoriale lucrau 1.089 de femei, însă accesul acestora la funcții de conducere era foarte redus: doar 22 de femei ocupau astfel de poziții în întregul DSS.