Moneda EURO a depăşit luni 4,6 lei. Cursul afişat de Banca Naţională a României indică o valoare de 4,6009 lei pentru un euro.
Cursurile pieţei valutare din 23 iulie, anunţate de BNR:
1 Euro – 4,6009
1 Lira sterlina – 5,9009
1 Dolar S.U.A. – 3,7999
Deprecierea leului, explicată în principal prin criza politică de la Bucureşti, nu se vede doar în raport cu euro şi dolarul. De la sfârşitul anului trecut şi până în prezent, moneda naţională este cea mai slabă în raport cu aproape toate valutele cotate de Banca Naţională a României.
Singura valută care NU s-a apreciat în faţa leului este dinarul sârbesc.
Dacă ne raportăm la cele 28 de valute cotate de BNR, aproape toate valutele s-au întărit semnificativ în faţa leului.
De exemplu, forintul maghiar a urcat cu peste 19%, iar lira turcească este mai puternică decât leul cu 16,5%. Mai sunt însă şi alte valute care au avut performanţe notabile.
Zlotul polonez, una dintre monedele din regiune cu care este comparată, de obicei, evolutia leului, s-a apreciat cu 14,5%, de la sfârşitul anului trecut. Lista continuă cu lira sterlină, dolarul australian sau cel canadian, cu o creştere de 13,2% faţă de leu. Tot aproape de 13% este si avansul dolarului american.
În acelaşi timp, moneda europeană, cea care reprezintă referinţa pentru multe dintre preţurile şi tarifele achitate în lei, dar şi pentru 3,5 milioane de români cu credite în această valută, a câştigat 6% faţă de leu.
Ultima cotaţie pentru euro, un record al tuturor timpurilor, a fost de 4,58 lei, însă la casele de schimb se cumpără şi cu 4 lei şi 60 de bani. Valute exotice cântăresc şi mai greu în buzunarele celor cu credite în aceste monede. Francul elveţian s-a apreciat faţă de leu cu 7,6% iar yenul japonez cu 10%. Singura valută calculată de BNR mai slabă ca leul este dinarul sârbesc cu o depreciere de 4%.
Isărescu: Nici exportatorii nu sunt fericiţi
Deprecierea leului nu va duce la creştere economică în România, întrucât lipsesc capacităţile excedentare de producţie care să susţină o ofertă puternică, aprecia recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizând că banca centrală a vândut în piaţă numai din valuta preschimbată de Ministerul Finanţelor.
“Dacă spui că depreciez cursul, îmi creşte competitivitatea şi duce la creşterea economică. Cursul poate fi o supapă doar pentru dezechilibre acumulate. Trebuie să ai capcităţi de producţie excedentare. Sau investiţii rapide, sau domenii, cum sunt cele din agricultură, unde 10% face diferenţa, poţi să exporţi. Nu văd această situaţie în România“, a declarat Isărescu, potrivit Mediafax.
Pe de altă parte, şeful BNR afirmă că nici măcar exportatorii nu sunt foarte fericiţi cu deprecierea monedei naţionale, din cauză că au o structură vulnerabilă şi reclamă mai degrabă stabilitate decât un curs volatil.
În completare, analistul Florin Câţu a explicat că mare parte dintre exportatori nu mai doresc deprecierea întrucât un grad relativ înalt din mărfurile exportate înglobează importuri, astfel că o creştere a cursului se resimte în costuri.
Isărescu este de acord că prin depreciere se oferă o şansă producătorilor autohtoni să recâştige piaţa internă prin “omorârea importurilor“, dar şi în acest caz este nevoie de investiţii şi creşterea capacităţilor de producţie.
“Noi, prin intervenţiile noastre, am respectat o regulă strictă, am vândut în piaţă ceea ce ne-a vândut Ministerul Finanţelor, care s-a finanţat în ultimul timp preponderent de pe pieţele externe. În acest fel putem controla mai bine variaţiile masei monetare. Când ţi-a vândut Ministerul Finanţelor se creează masă monetară, iar sterilizările costă foarte mult, iar pierderile BNR reprezintă deficit, chiar fiscal (…) Am ţinut acest echilibru şi atunci problema cursului de schimb trebuie văzută în acest context”, a spus Isărescu.
