În cursul zilei de azi, 20 octombrie 2014, conducerea Tribunalului Satu Mare a fost gazda Ministrului Justiţiei, domnul Robert Cazanciuc şi a Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii domnul judecător dr. Adrian Bordea.
Scopul vizitei de azi s-a axat pe două coordonate: vizitarea Palatului de Justiţie Satu Mare în vederea constatării stadiului lucrărilor desfăşurate în cadrul proiectului de Reparaţii Capitale, Consolidare, Extindere şi Modernizare, dar şi discuţii pe marginea activităţilor specifice sistemului judiciar.
La întâlnirea cu oficialităţile sistemului judiciar au participat judecătorii Tribunalului Satu Mare şi preşedinţii instanţelor arondate, în cadrul căreia au fost dezbătute o serie de chestiuni referitoare la implementarea şi aplicarea noilor coduri în materie civilă şi penală, propuneri de eficientizare a activităţii de unificare a practicii judiciare, asigurarea compatibilităţii dintre dispoziţiile legilor de organizare judiciară şi Regulamentul de organizare interioară a instanţelor judecătoreşti.
În contextul acestei vizite a fost abordată şi problema protestului avocaţilor, sens în care a avut loc o întâlnire şi cu reprezentanţii acestora, concluzia fiind aceea că, printr-o mai eficientă comunicare şi colaborare relaţiile pot fi, cel puţin, menţinute la acelaşi nivel de respect reciproc şi normalitate.
“În cadrul întâlnirilor cu președinții Curților de Apel şi ai Tribunalelor am promis că voi încerca să vizitez cât mai multe instanțe din teritoriu pentru a discuta direct cu magistrații. La instanțele din Baia Mare şi Satu Mare este prima vizită a unui ministru al Justiției în ultimii 14 ani, iar acest lucru nu este normal. Deciziile pe care le luăm în legătură cu eventualele modificări legislative, alocările de personal, de fonduri, trebuie să țină cont, în primul rând, de părerea judecătorilor pentru că ei sunt cei care iau contact direct cu justițiabilii şi știu cel mai bine ce şi unde trebuie schimbat astfel încât justiția din România să fie nu numai independentă, ci şi rapidă şi eficientă.
La Satu Mare, Ministerul Justiției derulează cea mai mare investiție din fonduri proprii în reabilitarea, modernizarea şi extinderea unei instanțe, iar în cadrul discuțiilor cu doamna preşedinte a instanței am promis că anul judiciar 2015 va însemna pentru magistraţii acestei instanțe finalizarea lucrărilor. Finalizarea acestor lucrări la Palatul de Justiţie va însemna, după cum spunea preşedintele instanței, şi redarea către oraşul Satu Mare a unei clădiri de patrimoniu, poate cea mai frumoasă din oraş. Din fericire, Tribunalul şi Judecătoria Baia Mare au un sediu modern care oferă condiţii decente pentru justițiabili şi magistrați, iar secția civilă a Tribunalului are propriul sediu într-o clădire monument istoric, reabilitată în cadrul programului cu Banca Mondială. Ceea ce va trebui să avem în vedere în perioada imediat următoare este sediul Judecătoriei Sighetu Marmației, unde va trebui să finanțăm lucrări de reparații capitale. Evident, dincolo de aceste aspecte particulare, i-am asigurat pe magistrați de întregul nostru sprijin pentru accelerarea investiţiilor în sediile de instanță, dar şi a celor pentru modernizarea echipamentelor IT şi pentru continuarea suplimentării schemelor de personal” a declarat ministrul Justiţiei.
Vizita de azi este una importantă pentru instanţele sătmărene prin preocuparea arătată de conducerile celor mai importante instituţii ce coordonează sistemul judiciar naţional.
ACTIUNE FARA PRECEDENT A JUDECATORILOR FATA DE PRACTICILE DNA – Magistratii de la Curtea de Apel Oradea si Tribunalul Bihor someaza CSM sa ia pozitie dupa ce procurorii au inceput sa vaneze judecatori pentru hotararile adoptate: “Au generat in randul judecatorilor o stare de ingrijorare… Independenta Justitiei este un principiul de baza pe care se intemeiaza activitatea de judecata… In ce masura in cadrul anchetei penale, judecatorul audiat poate refuza sa dea declaratii?” (Sesizarile)
Duminică, 27 aprilie 2014 11:43 | Scris de George TARATA | pdf | print | email
Magistrati – Instante
Judecatorii incep sa ia atitudine fata de practicile procurorilor DNA care deschid dosare penale impotriva magistratilor, pentru solutiile si hotararile adoptate, incalcand in mod grosolan independenta acestora. Doar in ultimele doua luni DNA a inceput urmarirea penala sau a trimis in judecata, pentru diverse fapte, nu mai putin de sapte judecatori, dosarele vizand hotarari pronuntate de acestia. Este vorba despre judecatoarele Dumitrita Piciarca, Liliana Badescu si Veronica Cirstoiu de la Curtea de Apel Bucuresti, Ovidiu Galea si Raluca Beatrix Cuc de la Tribunalul Bihor, precum si de Daniela Denisa Vidican si Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea. De altfel, aceasta din urma, intr-o scrisoare trimisa Lumeajustitiei.ro, a avertizat ca DNA risca sa se transforme intr-o “suprainstanta”, oricand judecatorii incomozi putand fi trasi la raspundere pentru solutiile adoptate. Pericolul este unul real, dar pana acum CSM nu a luat pozitie in legatura cu aceasta problema, in conditiile in care, repetam, independenta judecatorilor este astfel grav pusa in pericol, prin actiunile procurorilor DNA care le cer socoteala pentru hotararile lor.
In aceste conditii, zeci de judecatori de la Curtea de Apel Oradea si Tribunalul Bihor au trimis sesizari catre CSM in care cer Consiliui sa ia atitudine fata de practicile DNA. Sa clarifice daca un judecator poate sau nu sa dea detalii din dosar, despre probele dupa care a judecat, despre modul in care a deliberat sau despre cum a gandit cand a pronuntat o solutie. Demersul acestora vine dupa ce judecatorii Ovidiu Galea, Raluca Beatrix Cuc, Daniela Denisa Vidican si Florica Roman au fost pusi sub urmarire penala, intr-o cauza in care, la fel ca si in cazul judecatoarelor de la Curtea de Apel Bucuresti, DNA ancheteaza modul in care a fost solutionat un dosar.
Cele doua sesizari, care sunt atasate integral la finalul articolului, sunt extrem de bine documentate si sustinute din punct de vedere legal. Ele au fost trimise in urma unor decizii adoptate de Adunarile Generale ale judecatorilor de la respectivele instante.
Prezentam in continuare fragmente din sesizarea trimisa catre CSM, la 7 aprilie 2014, de Curtea de Apel Oradea, semnata de 29 de judecatori, printre care si Dana Cigan (foto 1), presedinta instantei:
“La data de 3 aprilie 2014 a avut loc o Adunare Generala a judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Oradea, ocazie cu care a fost pusa in discutia celor prezenti sesizarea D-nei judecator Cuc Raluca, audiata in calitate de suspect in dosarul penal nr. 37/P/2012 aflat pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Oradea. In legatura cu acest dosar, la data de 31.03.2014, pe site-ul DNA a aparut un comunicat de presa prin care se aducea la cunostinta opiniei publice faptul ca, s-a dispus efectuarea urmaririi penale fata de patru judecatori de la Curtea de Apel Oradea, respectiv Tribunalul Bihor, in cuprinsul caruia s-au facut referiri legate de modul in care ar fi avut loc deliberarea in cadrul pronuntarii unei decizii.
Aspectele semnalate in cuprinsul sesizarii au generat in randul judecatorilor o stare de ingrijorare legata de posibilitatea lezarii independentei acestora, in conditiile in care, ar putea fi chemati in orice moment in fata DNA, pentru a da explicatii vizand modul de interpretare a probelor in dosarele pe care le instrumenteaza, de pregatirea lor profesionala, de modul in care a decurs deliberarea, respectiv, de modul in care se raporteaza la opinia separata, exprimata de unul dintre membrii completului de judecata din care au facut parte.
Independenta Justitiei este un principiul de baza pe care se intemeiaza activitatea de judecata, consacrat in cuprinsul reglementarilor nationale si internationale. (…)
In acest context, avand in vedere dispozitiile art. 1 alin.1 din Legea 317/2004, va adresam rugamintea de a va exprima un punct de vedere cu privire la urmatoarele aspecte:
1. Daca, in situatia in care, un judecator face obiectul unei anchete penale, poate, in cuprinsul declaratiilor pe care le da, sa incalce secretul, deliberarii, consacrat de art.91 alin.2 din Legea 303/2004, potrivit carora, incalcarea secretului deliberarii constituie abatere disciplinara.
2. Daca se impune ca judecatorii care sunt anchetati pentru pretinse fapte penale, in special, pentru fapte legate de exercitarea atributiilor de serviciu, sa se abtina de la solutionarea cauzelor de competenta organului penal care ii ancheteaza, respectiv, daca acestia nu se afla intr-un conflict de interese intr-un asemenea caz, cu atat mai mult cu cat, cererile de abtinere ale judecatorilor implicati sunt apreciate de reprezentantii mass-media ca fiind un refuz de a judeca cauzele privind sesizarile DNA?
3. Aceste aspecte sunt de natura sa afecteze imaginea si independenta Justitiei?”
Prezentam fragmente din sesizarea trimisa CSM, la 9 aprilie 2014, de judecatorii de la Tribunalul Bihor, semnata de presedintele instantei Constantin Manoliu (foto 2):
“In contextul unor anchete penale recente aflate pe rolul DNA s-a pus problema audierii in calitate de suspecti cat si de martori a unor judecatori, intrebarile adresate de procuror in cursul anchetei vizand aspecte legate de modul de deliberare, durata deliberarii, rationament juridic aplicat, modul de interpretare a probei si pozitia fata de opinia separata a altui judecator.
Se pune intrebarea de principiu si in interpretarea normelor legale lacunare si aparent contradictorii in materie, in ce masura in cadrul anchetei penale (care poate viza o fapta de coruptie dar si orice alta fapta penala), judecatorul audiat fie ca suspect, fie ca martor, fie in orice alta calitate, poate refuza sa dea declaratii autoritatii, respectiv procurorului, prevalandu-se de secretul deliberarii ca un element al garantiei apararii independentei Justitiei.
In caz afirmativ s-ar impune o definire clara a acestui secret al deliberarii, respectiv a aspectelor cu privire la care judecatorul poate refuza sa dea declaratii sau nu poate fi ascultat, pentru evitarea riscului de a transforma o protectie intr-un scut impotriva anchetelor justificate, fie la nivelul parchetelor, fie in cadrul raspunderii disciplinare a judecatorilor.
De asemenea este utila pronuntarea si cu privire la diferenta intre secretul profesional si secretul deliberarii si clarificarea regimului juridic al celor doua institutii.
Clarificarea problemei de principiu prezinta o importanta practica sporita, deoarece din coroborarea textelor legale incidente, ce se vor expune in cele ce urmeaza, ar rezulta pe de o parte ca refuzul judecatorului de a da declaratii in fata organelor de ancheta penala legat de secretul deliberarii poate constitui infractiune, in timp ce dezvaluirea secretului profesional sau al deliberarilor constituie o abatere disciplinara.
Necesitatea clarificarii acestor aspecte se impune deoarece in prezent un judecator chemat pentru a fi audiat ca suspect sau ca martor sau in orice alta calitate, de catre organele de ancheta penala, nu beneficiaza de o protectie legala eficienta si expresa in Codul de Procedura Penala care sa permita refuzul justificat de a face declaratii in privinta modului de deliberare.
Din contra reglementarea actuala vulnerabilizeaza pozitia magistratului judecator si il expune deoarece refuzul de a da declaratie se va putea interpreta de organul de urmarire ca un act de obstructionare a justitiei. (…)
Desigur obiectul probatiunii nu il va putea forma modul de deliberare pentru ca nu exista o asemenea fapta incriminata si in mod logic nici al anchetei si implicit nici intrebarile nu ar putea sa vizeze aceste aspecte insa este foarte important de stabilit in concret daca totusi aceste intrebari se pun care este conduita procesuala corecta a judecatorului in acest caz si efectul imediat si daca exista o protectie efectiva, eficienta si imediata daca refuzul de a raspunde la asemenea intrebari fie in calitate de suspect, fie in calitate de martor, se urmareste a fi sanctionat pe cale penala.
In cazul in care se ajunge la concluzia ca secretul deliberarii se impune a fi protejat ca element al independentei Justitiei s-ar putea impune punerea in discutie a unei propuneri de initiativa legislativa in sensul reglementarii exprese, fie in codul de procedura penala, fie in legile speciale de organizare a profesiei, a interdictiei de a audia un judecator cu privire la toate aspectele legate de deliberare, luarea hotararii si aprecierea probelor, fara insa ca aceasta protectie sa permita ascunderea unor imprejurari care sunt legate de fapte de coruptie sau orice alte fapte penale. (…)
Pentru toate aceste motive va solicitam ca, punand in balanta toate textele legale incidente, sa va pronuntati cu privire la existenta sau nu a unei obligatii in sarcina judecatorului de a da declaratii in fata autoritatilor judiciare, respectiv a procurorului, fie in calitate de martor, fie in calitate de suspect, fie in orice alta calitate, cu privire la aspectele care tin strict de secretul deliberarii si confidentialitatea lucrarilor pe care sunt de asemenea obligati sa le respecte si care le protejeaza independenta”.
DNA A MAI EXECUTAT NISTE JUDECATORI – Florica Roman, Denisa Vidican, Ovidiu Galea si Raluca Beatrix Cuc de la Curtea de Apel Oradea si Tribunalul Bihor au fost trimisi in judecata pentru pretinse fapte de coruptie. Dupa inceperea anchetei, zeci de magistrati de la cele doua instante au cerut CSM sa clarifice daca un judecator poate fi anchetat pentru modul in care a solutionat un dosar. Florica Roman a acuzat DNA ca se transforma intr-o “suprainstanta” (Documente)
Luni, 30 iunie 2014 18:14 | Scris de Elena DUMITRACHE – George TARATA | pdf | print | email
Magistrati – Dna
Patru judecatori au fost trimisi in judecata, luni, 30 iunie 2014, de procurorii DNA. Este vorba despre Florica Roman (foto) si Denisa Vidican de la Curtea de Apel Oradea, precum si de Ovidiu Galea si Raluca Beatrix Cuc de la Tribunalul Bihor, care, in aceeasi zi de 30 iunie 2014, au fost suspendati din functie de Consiliul Superior al Magistraturii.
Cei patru magistrati au fost trimisi in judecata la mai putin de patru luni dupa ce DNA a inceput urmarirea penala impotriva acestora. In 31 martie 2014, procurorii au anuntat inceperea urmaririi penale impotriva Floricai Roman pentru trafic de influenta, favorizarea faptuitorului si complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata, impotriva lui Ovidiu Galea pentru abuz in serviciu cu obtinerea unui folos necuvenit pentru altul si fals intelectual, fata de Raluca Beatrix Cuc pentru abuz in serviciu cu obtinerea unui folos necuvenit pentru altul si favorizarea faptuitorului, iar fata de Denisa Vidican pentru abuz in serviciu si obtinerea unui folos necuvenit pentru altul si favorizarea faptuitorului.
Zeci de judecatori au sesizat CSM, atragand atentia ca independenta magistratilor poate fi calcata in picioare de DNA
Cazul celor patru judecatori a provocat, asa cum se stie, reactia magistratilor de la Curtea de Apel Oradea si Tribunalul Bihor. Dupa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit, zeci de judecatori de la cele doua instante au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii sa ia atitudine fata de practicile DNA, de a cerceta magistrati pentru solutiile adoptate, si sa clarifice daca un procuror poate sa ancheteze modul in care a fost solutionat un dosar si daca un judecator este obligat sa dea detalii dintr-un dosar care i-a fost repartizat, despre probele dupa care a judecat, despre modul in care a deliberat sau despre cum a gandit cand a pronuntat o solutie.
De asemenea, acestia atrageau atentia ca in randul judecatorilor exista ingrijorarea ca un procurorii pot afecta independenta acestora: “Aspectele semnalate in cuprinsul sesizarii au generat in randul judecatorilor o stare de ingrijorare legata de posibilitatea lezarii independentei acestora, in conditiile in care, ar putea fi chemati in orice moment in fata DNA, pentru a da explicatii vizand modul de interpretare a probelor in dosarele pe care le instrumenteaza, de pregatirea lor profesionala, de modul in care a decurs deliberarea, respectiv, de modul in care se raporteaza la opinia separata, exprimata de unul dintre membrii completului de judecata din care au facut parte”.
A venit in cele din urma si un raspuns din partea CSM, extrem de evaziv. In data de 19 mai 2014, Comisia nr. 1 a Consiliului Superior al Magistraturii – Independenta si responsabilizarea Justitiei, eficientizarea activitatii acesteia si cresterea performantei judiciare; integritatea si transparenta sistemului judiciar a pus in discutie sesizarea judecatorilor de la CA Oradea, apreciind, potrivit minutei sedintei, ca “judecatorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizeaza orice interferenta exterioara procesului cognitiv al deliberarii, care pot avea caracter ilicit, dar nu si cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberarii”.
Judecatoarea Florica Roman: “Si asa se vor transforma parchetele intr-o suprainstanta, chemata sa cenzureze hotarari judecatoresti si sa aprecieze daca acestea sunt legale si temeinice sau judecatorul a comis infractiunea de abuz in serviciu contra partii ce a pierdut procesul. O astfel de justitie originala ar completa foarte bine tabloul democratiei sucite in care traim”
In aceeasi perioada, si judecatoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea a transmis Lumeajustitiei.ro, o scrisoare in care avertiza ca DNA risca sa se transforme intr-o “suprainstanta”, dat fiind ca procurorii vor putea oricand sa ii traga la raspundere pe judecatori pentru solutiile adoptate.
Prezentam un pasaj din scrisoarea judecatoarei Florica Roman:
“D-na judecator Cuc Raluca a sesizat colegiile de conducere ale Curtii de Apel Oradea si Tribunalului Bihor, au fost convocate adunarile generale ale judecatorilor si s-a votat in unanimitate sesizarea CSM, prin care li s-a solicitat sa se pronunte asupra unor aspecte, impreuna cu declaratia d-nei judecator Cuc Raluca, intrebarile adresate celorlalti judecatori fiind din aceiasi categorie.
Va fi extrem de interesant care va fi raspunsul ce il va da CSM sesizarilor prin care colegii de la curte si tribunal au intrebat, in esenta, daca un judecator poate fi anchetat pentru o solutie pronuntata si pana unde se poate intinde aceasta ancheta fara a se aduce atingere independentei judecatorului si secretului deliberarii.
Daca raspunsul CSM va fi ceva de genul: daca exista indicii temeinice ca s-a comis vreo fapta penala, judecatorul poate fi chestionat asupra modului cum au decurs deliberarile, a modului de apreciere a probelor si rationamentului in urma caruia s-a dat solutia, atunci s-a deschis sezonul la vanatoare de judecatori. De ce? Foarte simplu! Orice judecator, considerat incomod, va putea fi chestionat cu privire la orice hotarare pronuntata, cunoscut fiind ca, mai ales in materie civila, totdeauna o parte pierde procesul, acea parte nu poate fi decat nemultumita si dispusa sa depuna un denunt penal impotriva judecatorului, denunt ce poate fi considerat „indiciul temeinic” de care am vorbit mai sus.
Si asa se vor transforma parchetele intr-o suprainstanta, chemata sa cenzureze hotarari judecatoresti si sa aprecieze daca acestea sunt legale si temeinice sau judecatorul a comis infractiunea de abuz in serviciu contra partii ce a pierdut procesul. O astfel de justitie originala ar completa foarte bine tabloul democratiei sucite in care traim”.
Iata comunicatul DNA din 31 martie 2014, cu privire la acuzatiile aduse celor patru judecatori:
“Din ordonantele de efectuare a urmaririi penale a rezultat ca exista indicii rezonabile potrivit carora,
Suspecta Roman Florica, judecator la Curtea de Apel Oradea, a primit de la Jurca Gheorghe o suma de bani nedeterminata sub aspectul cuantumului si alte foloase (pastravi, whisky) si a pretins de la acesta un ceas cu cuc vechi, pentru a-si exercita influenta fata de judecatori de la instanta inferioara in grad, Tribunalul Bihor, astfel incat acestia sa pronunte hotarari favorabile unui condamnat, in scopul de a nu executa pedeapsa aplicata. Totodata, in conditiile in care toate mijloacele de aparare legale fusesera epuizate, judecatoarea Roman Florica a sfatuit-o pe avocata Mihoc Mariana Dorina ce demersuri sa intreprinda pentru a-l ajuta pe condamnat sa nu execute pedeapsa pentru savarsirea tentativei la infractiunea de viol. Pentru promovarea unei cai extraordinare de atac (contestatie in anulare), era absolut necesar ca persoana vatamata sa fie convinsa sa incheie un inscris fals, cu data anterioara ramanerii definitive a hotararii de condamnare, din care sa rezulte ca s-ar fi impacat cu inculpatul inaintea ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
In acest sens, suspecta Mihoc Mariana Dorina, avocat in cadrul Baroului Bihor, l-a ajutat pe condamnat, prin initierea redactarii inscrisului „Act de impacare” intre partea vatamata si condamnat (inscris antedatat, nesemnat de condamnat si neautentificat), prin conceperea documentului intitulat „Declaratie de retragere a plangerii penale”, antedatat (ambele scrise de persoana vatamata) si prin initierea emiterii unui inscris fals „Adeverinta”, emisa si semnata de Maracineanu Gelu Agafiel, director general SC GEOASSET SRL (care continea date nereale, nedatata si fara numar de inregistrare). Toate aceste inscrisuri false au fost atasate la contestatia in anulare, care a si fost admisa, cu opinia separata a unui membru al completului de judecata.
Partea vatamata a consimtit sa redacteze inscrisurile antedatate in schimbul unor sume de bani promise si oferite de rudele condamnatului si dupa ce a primit asigurari din partea avocatei ca demersurile sale sunt legale.
La data de 9 iunie 2010, presedintele completului de judecata, judecatorul Galea Ovidiu a dispus preschimbarea termenului de judecata al contestatiei in anulare (inregistrata cu o zi inainte la Tribunalul Bihor, de avocata Mihoc Mariana Dorina in numele condamnatului) din data de „24 septembrie 2010” in data de „16 iunie 2010”, pe motiv ca preschimbarea termenului a avut la baza o cerere formulata de catre condamnat. In realitate, la dosar nu a existat nicio asemenea cerere de preschimbare a termenului de judecata.
Ca urmare a inscrisurilor false sus-mentionate, care au fost depuse la dosar de Mihoc Mariana Dorina si a exercitarii influentei suspectei Roman Florica, la data de 4 martie 2011, completul de judecata format din Cuc Raluca, Vidican Denisa Daniela si un alt judecator, cu opinia separata a acestui judecator, a admis contestatiile in anulare formulate de condamnat si de partea vatamata Roman Florina Nicoleta impotriva deciziei din 2 iunie 2010, pe care au anulat-o in totalitate, fixand termen pentru rejudecarea recursului. Cele doua judecatoare care au refuzat sa participe la deliberari, au apreciat drept probe concludente inscrisurile care erau vadit false, aspecte mentionate si in opinia separata. La termenul din 8 aprilie 2011 s-a rejudecat recursul si s-a decis incetarea procesul penal.
Concret, din ordonanta de efectuare a urmaririi penale a rezultat urmatoarea stare de fapt:
Printr-o decizie penala din data de 2 iunie 2010, Tribunalul Bihor a dispus condamnarea unui inculpat la pedeapsa inchisorii de 2 ani si 8 luni inchisoare cu executare, pentru savarsirea infractiunii de tentativa de viol, hotarare ramasa definitiva.
Prin urmare, condamnatul a fost incarcerat la data de 4 iunie 2010. Anterior punerii in executare a mandatului, acesta ar fi luat legatura cu Mihoc (fosta Petrulea) Mariana Dorina, avocat in cadrul Baroului Bihor si mama prietenei inculpatului, pentru a gasi o modalitate sa scape de executarea pedepsei, in conditiile in care fusesera epuizate toate mijloacele de aparare legale.
De asemenea, inculpatul, incarcerat fiind, i-a cerut cumnatului sau, denuntator in cauza, sa faca demersurile necesare pentru a-l ajuta sa scape de inchisoare.
Denuntatorul a luat legatura cu avocata Mihoc Mariana Dorina care i-a spus acestuia ca, personal, dar si prin intermediul lui Jurca Gheorghe, ar putea interveni la magistratii din cadrul instantelor din judetul Bihor pentru obtinerea unei hotarari favorabile.
In vederea promovarii unei cai extraordinare de atac, era absolut necesar ca persoana vatamata sa fie convinsa sa incheie un inscris fals, cu data anterioara ramanerii definitive a hotararii de condamnare, din care sa rezulte ca s-ar fi impacat cu inculpatul, inaintea ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
Totodata, avocata i-a comunicat denuntatorului ca va trebui sa o convinga pe partea vatamata sa incheie un „Act de impacare” antedatat, respectiv cu o data anterioara ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
Pentru aceasta, s-au mobilizat rudele condamnatului, reusind sa stranga suma de 15.000 lei, din cei 30.000 lei, cat se convenise cu Roman Florina Nicoleta, in schimbul careia au obtinut acordul persoanei vatamate de a intocmi un inscris antedatat, din care rezulta ca partile s-au impacat anterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
Inaintea realizarii inscrisului fals, Roman Florina Nicoleta a primit asigurari de la avocata Mihoc Mariana Dorina ca un astfel de demers este legal, nefiind de natura sa atraga raspunderea penala a persoanei vatamate.
Din cauza ca „Actul de impacare” nu a putut fi semnat si de inculpatul aflat in Penitenciarul Oradea, in pofida eforturilor depuse, Mihoc Mariana Dorina a conceput o „Declaratie”, antedatata „25 mai 2010”, prin care persoana vatamata isi retragea plangerea penala formulata impotriva inculpatului.
Dupa redactarea „Actului de impacare”, scris de partea vatamata dupa un model dat de avocata Mihoc Mariana-Dorina, aceasta din urma a promovat in instanta o contestatie in anulare pe motivul ca la ultimul termen de recurs, 26 mai 2010, partea vatamata ar fi fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta ca a intervenit impacarea partilor. Pentru aceasta, a folosit o adeverinta emisa vadit in fals de Maracineanu Gelu Agafiel, director general al SC GEOASSET SRL, in scopul indeplinirii conditiilor de admisibilitate ale contestatiei in anulare, potrivit indicatiilor primite de la judecatoarea Roman Florica si cu sprijinul avocatei Mihoc Mariana.
In cursul demersurilor intreprinse de avocata Mihoc Mariana Dorina, pentru a obtine inscrisuri de impacare si/sau declaratii de retragere a plangerii de la persoana vatamata, avocata (viitoarea soacra a condamnatului) a fost ajutata de Jurca Gheorghe, viitorul nas de cununie.
Avocata Mihoc Mariana Dorina, personal, dar si prin intermediul lui Jurca Gheorghe, a intervenit la Roman Florica, judecator la Curtea de Apel Oradea, pentru ca aceasta sa-si exercite influenta fata de judecatori de la instanta inferioara in grad, Tribunalul Bihor, in sensul admiterii contestatiei in anulare si in final, la incetarea procesului penal.
Pentru a-si exercita influenta asupra magistratilor Tribunalului Bihor, judecatoarea Roman Florica a primit de la Jurca Gheorghe o suma de bani ce nu a putut fi determinata sub aspectul cuantumului si alte foloase materiale (pastravi, whisky). Totodata, judecatoarea Roman Florica, a acceptat promisiunea unui ceas cu cuc vechi, pe care Jurca Gheorghe urma sa-l procure prin intermediul condamnatului.
La data de 9 iulie 2010, presedintele completului de judecata de la Tribunalul Bihor, judecatorul Galea Ovidiu, a dispus preschimbarea termenului de judecata al contestatiei in anulare formulata de Mihoc Mariana Dorina in numele condamnatului, din data de „24 septembrie 2010” in data de „16 iunie 2010”, in cuprinsul incheierii atestandu-se imprejurarea necorespunzatoare adevarului ca preschimbarea termenului a avut la baza cererea formulata de cel condamnat.
Prin incheierea din 16 iunie 2010 a Tribunalului Bihor, completul format din judecatorii Galea Ovidiu–presedinte de complet, Vidican Denisa si alt judecator, s-a dispus admiterea in principiu a contestatiilor in anulare (fara ca instanta sa-si motiveze solutia), s-a dispus suspendarea executarii sentintei penale si punerea de indata in libertate a condamnatului.
Din completul de judecata care a pronuntat incheierea din 16 iunie 2010 a facut parte judecatorul Galea Ovidiu, presedinte de complet, care in urma cu 2 saptamani fusese presedintele completului de recurs care a pronuntat condamnarea aceluiasi inculpat la 2 ani si 8 luni inchisoare cu executare, in conditiile in care partile nu ajunsesera la impacare.
Ca urmare a inscrisurilor false depuse la dosar de avocata Mihoc Mariana Dorina, respectiv „Act de impacare”, „Declaratia” privind retragerea plangerii prealabile si „Adeverinta” emisa de SC GEOASSET SRL si a exercitarii influentei de catre judecatoarea Roman Florica, prin Decizia penala din 4 martie 2011, completul de judecata format din Cuc Raluca, Vidican Denisa Daniela si alt judecator, cu opinia separata a acestuia din urma, a admis contestatiile in anulare formulate impotriva deciziei penale din 2.06.2010 pronuntata de Tribunalul Bihor, pe care au anulat-o in totalitate, fixand termen pentru rejudecarea recursului pentru data de 8.04.2011.
Judecatoarele Cuc Raluca si Vidican Denisa au desconsiderat toate argumentele expuse de cel de-al treilea judecator in opinia separata si au apreciat ca probe concludente inscrisurile vadit false care au insotit contestatiile in anulare.
Prin decizia penala din 08.04.2011 s-a incetat procesul penal ca urmare a faptului ca s-a constatat impacarea partilor
BREAKING NEWS !!!!
Sediul central PSD a fost mutat de cateva zile in sediul DNA !!!