Satu Mare poate pierde un post de parlamentar (STUDIU)

STIRIPESURSE.RO a prezentat un STUDIU care nu arată foarte bine pentru cele două mari partide. Potrivit acestuia foarte mulți din actualii parlamentari nu vor mai avea nici o șansă să se regăsească în noul legislativ – pe de o parte din partea legislației electorale schimbate, dar și din alte cauze. Ce mișcări politice și ce efecte colaterale poate avea acest fenomen?

Concluzii

• Cel puțin 82 de parlamentari din actuala legislatură (29 senatori și 53 deputați) nu vor mai putea obține un mandat după alegerile din 2016.
• Cele mai afectate partide vor fi PSD și PNL care, cumulat, vor trebui să renunțe la cel puțin 56 din proprii parlamentari.
• Pe fiecare din ipotezele testate, PSD pierde între 18 și 52 de parlamentari, chiar dacă recurge la relocări între județe și la transferul între camere.
• În majoritatea covârșitoare a județelor numărul actual de parlamentari depășește numărul viitor de mandate.
• În aproximativ două treimi din județe, numărul parlamentarilor PSD și PNL este mai mare sau egal cu numărul de mandate disponibile la nivelul județului respectiv.

Context

Decizia revenirii la candidaturile pe listă va deschide în curând subiectul numărului locurilor eligibile pentru fiecare partid la nivel județean și, implicit, negocierile acerbe pentru alocarea acestora. Astfel de discuții sunt extrem de complicate nu doar din cauza schimbării legii, ci și din cauza anomaliilor la care a dus sistemul aplicat în 2012 (fără a mai lua în calcul dinamica propriu-zisă a intenției de vot).

Prezenta analiză își propune să realizeze o estimare a numărului de mandate ce vor reveni partidelor și o estimare a a gradului de probabilitate a acestui număr. Analiza pleacă de la trei ipoteze și, respectiv, trei modelări corespunzătoare. Toate cele trei ipoteze se bazează pe realitatea actuală, atât în ceea ce privește numărul de parlamentari cât și numărul de mandate disponibile conform legii. Analiza nu are la bază datele din sondajele de opinie întrucât ele sunt irelevante în acest moment. Până la alegerile din toamnă mai mai sunt momente politice importante (alegerile locale, moțiuni de cenzură etc.) și o perioadă de timp semnificativă în care opțiunile pot varia considerabil.  (Notă: numărul de parlamentari utilizat în analiză este cel existent la data de 17 martie 2016; nu sunt luați în calcul parlamentarii care au demisionat din Parlament sau care și-au încetat mandatul într-o formă sau alta).

Date de lucru

• Nr. colegii pt 2012:                   315 (+18 mandate pt minorități) la Camera Deputaților și 137 la Senat
• Nr. parlamentari în 2012:      412 la Cameră și 176 pentru Senat
• Nr. parlamentari în 2016:      379 deputați și 163 senatori.
• Nr. colegii pt 2016:                   308 (+18 mandate pt minorități) la Cameră și 134 la Senat

Observații: numărul de colegii din 2016 este destul de apropiat de numărul de colegii din 2012. Diferența pare semnificativă doar dacă raportăm numărul de colegii la numărul de parlamentari. Situația actuală este o consecință a dublării mandatelor în numeroase colegii, în urma aplicării sistemului de vot uninominal mixt cu compensare.

Ipoteza 1: păstrarea procentelor din Parlament

Prima ipoteză analizată este ca, după toamna acestui an, fiecare partid parlamentar să-și păstreze același procent din mandate ca cel pe care îl deține în actualul legislativ.

Astfel, PSD, prin cei 143 de aleși la Cameră are aproape 38% din numărul actual de deputați (nu din numărul inițial, care era semnificativ mai mare). Aplicând acest procent la numărul de colegii ce vor fi disponibile în toamna acestui an, înseamnă că PSD ar urma să aibă doar 123 de deputați.

Acest lucru înseamnă că, un număr de cel puțin 20 de deputați PSD care sunt astăzi în funcție nu vor mai avea loc în viitorul Legislativ. La Camera Superioară a Parlamentului, printr-o modelare asemănătoare, rezultă că 10 senatori PSD din cei care sunt deja în funcție nu vor mai prinde un nou mandat.

La nivelul întregului Legislativ (Cameră și Senat), se vor pierde nu mai puțin de 82 de mandate. În funcție de ponderea pe care o dețin, cele mai afectate vor fi, evident, PSD și PNL care vor pierde, cumulat, 56 de parlamentari.

Ipoteza a 2-a: păstrarea procentelor obținute în alegeri anterioare

Cea de-a doua ipoteză pleacă de la rezultatele obținute în 2008 (parlamentare) și, respectiv, 2014 (prezidențiale, turul I), fiind aplicată exclusiv pentru PSD. Astfel, în funcție de cele două repere pentru care există cifre relevante (rezultat în alegeri) sunt simulate două variante de alocări de mandate pentru PSD. Mandatele alocate sunt prezentate cu 2 zecimale pentru a putea estima șansele pentru un eventual mandat suplimentar. Numărul locurilor ce vor fi pierdute, în fiecare simulare reprezintă diferența dintre numărul parlamentarilor ce ar obține un mandat sigur (în fiecare din cele două variante) și numărul actual de parlamentari PSD.

Dacă rezultatul PSD ar fi la nivelul celui din 2008 (varianta realistă), atunci 40 deputați și 12 senatori social-democrați din actuala legislatură nu ar mai obține un nou mandat. (sunt luate în calcul și eventuale realocări între județe)

Dacă rezultatul PSD ar fi la nivelul celui din 2014 (varianta optimistă), atunci 15 deputați și 3 senatori social-democrați din actuala legislatură nu ar mai obține un nou mandat. (sunt luate în calcul și eventuale realocări între județe)

Estimarea mandatelor pe care PSD le va pierde la Senat dacă rezultatul parlamentarelor din 2016 va fi similar cu cel al prezidențialelor din 2014 (v1) sau cu cel al parlamentarelor din 2008 (v2)

Ipoteza a 3-a: păstrarea locului eligibil pe județe și pe partide

Cea de-a doua ipoteză presupune ca parlamentarii în funcție, de la toate partidele parlamentare, să ocupe cele mai bune poziții pe lista de candidați a propriului partid pentru județul pe care deja îl reprezintă.

Se ajunge astfel ca în majoritatea covârșitoare a județelor, numărul de parlamentari de la toate partidele politice să fie mai mare sau egal față de numărul locurilor eligibile de pe toate listele (adică numărul colegiilor). Astfel, chiar dacă partidele vor opta pentru compensări între județe (adică un parlamentar al unui județ să candideze în toamnă pe lista unui alt județ, pentru a avea șansa de a a ajunge iarăși în Parlament), acest lucru nu va fi suficient pentru a asigura tuturor un nou mandat. Aceeași observație se aplică și pentru eventuale compensări între camere (actuali deputați care vor candida la Senat și invers).

În situațiile de mai sus nu este luat în calcul UDMR (din acest motiv, rezultatele pentru Harghita și Covasna nu sunt relevante, iar în cazul județelor Bihor, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Maramureș și Cluj trebuie ținut cont de faptul că nu sunt evidențiați parlamentarii UDMR).

Sursa: stiripesurse.ro