Deputatul sătmărean Adrian Cozma a participat, sâmbătă, la sărbătorirea centenarului satului Traian, din comuna Doba, comunitatea marcând 100 de ani de istorie. Cu această ocazie a fost lansată și monografia satului, dedicată oamenilor, locurilor și trecutului acestei comunități.
Adrian Cozma a vorbit despre istoria localității și despre oamenii care au pus bazele satului Traian în anii de după Marea Unire, în contextul reformei agrare din 1921.
„Traian este unul dintre satele născute în anii de după Marea Unire, în urma reformei agrare din 1921. Oameni veniți aici au construit, cu mâinile lor, case, gospodării și o comunitate care a crescut și a dăinuit de-a lungul unui secol”, a transmis Adrian Cozma.
Un moment important al evenimentului a fost lansarea monografiei satului Traian. Cozma i-a mulțumit lui Ioan Berintan, fiu al satului, pentru contribuția la păstrarea și transmiterea mai departe a memoriei comunității.
Deputatul sătmărean a subliniat și valorile pe care le consideră definitorii pentru comunitățile rurale.
„Cred că astfel de momente trebuie să ne facă să reflectăm la ceea ce are mai profund satul românesc: simplitate, normalitate, credință, muncă și legătura dintre oameni. Sunt valori pe care avem datoria să le păstrăm și să le transmitem copiilor noștri”, a spus Adrian Cozma.
La eveniment au participat și subprefectul Cristian Valer Beșeni, consilieri județeni și primari. Adrian Cozma a felicitat-o pe primărița comunei Doba, Simona Narcisa Pataki, pentru implicarea în organizarea evenimentului și în viața comunității.
„La mulți ani, Traian! La mulți ani oamenilor care, de 100 de ani, îi scriu istoria!”, a transmis Adrian Cozma.
1. Te provoc Adriane să ne zici cum se chema localitatea la înființarea din 1920 până după al doilea război mondial.🤔
2. De Let’s do it puteai strânge și tu niște saci de resturi pe acolo. Sigur găseai. Băgai și pozele alea la CV.😉
3. Vezi că Govor e în doliu. Încearcă măcar acum să fii creștin, câteva zile. Așa ca între doi mireni, tu și cu Govor.😉
Újbagos
Nu. Principele Mihai era numele satului colonizat. În satul Traian este și acum o stradă cu denumirea asta. Că era poate cândva un cătun (tanya) sau că vecinii din Csengerbagos au numit-o așa e altceva.
Az anyatelepülés: Csengerbagos (Boghiș) története
Csengerbagos története az ősidőkbe nyúlik vissza, területén már őskori leleteket is találtak. [1]
Az első írásos említés: A falu neve 1306-ban bukkan fel először egy királyi oklevélben Bogus alakban leírva. Ekkor kapta meg a települést és a hozzá tartozó uradalmat a Kaplon nemzetségbeli Bagossy család örökös hűbérül. A falu a család ősi fészke lett. [1]
Középkori kiváltságok: I. Lajos király 1354-ben pallosjogot adományozott a Bagossy családnak, amelyet Zsigmond király 1395-ben meg is erősített. A település évszázadokon át Szatmár vármegye egyik meghatározó nemesi fészke volt. [1]
A trianoni határ: 1920-ban a trianoni békeszerződés a határt közvetlenül a falu mellett húzta meg. Csengerbagos Romániához került (ma Szatmár megye, Boghiș), de a falu kiterjedt mezőgazdasági területeinek, külterületi földjeinek egy része és a szomszédos Csenger városa közötti kapcsolat megszakadt.
Újbagos (Traian) alapításának körülményei
[Újbagos] egy tipikus második világháború utáni telepesfalu. [2]
Az alapítás oka: A háborút követően (az 1945-ös romániai agrárreform után) a történelmi Csengerbagos határának romániai oldalon maradt, korábban nagybirtoki vagy lakatlan külterületi részein egy teljesen új települést hoztak létre.
Benépesítés: A román állam ide jórészt máshonnan érkező (főként román nemzetiségű) telepeseket költöztetett, hogy megműveljék az itt kiosztott földeket.
A nevek eredete: Az új falu a földrajzi és történelmi kötelékek miatt kapta a magyar Újbagos nevet, míg román hivatalos neve Traian (Traianus római császár után) lett.
Népességnövekedés: A település gyorsan kiépült, az 1956-os népszámlálás idején már 440 lakosa volt. (Ez a szám a későbbi évtizedekben, az urbanizáció és az elvándorlás miatt fokozatosan csökkent, a 2020-as évekre 175 főre apadt).
Satul numit atunci Principele Mihai a luat naștere oficial în 1926 pe terenurile expropriate nelocuite de la latifundiarul evreu Schwartz. Veniseră răzleț și alții înainte dar vremurile alea până în 1922 erau cam tulburi. Erau și schimburi voluntare de populații mai ales maghiari care treceau granița. Și bunica mea așa a plecat apoi a revenit înapoi că străbunica nu voia să plece. Satul acesta nu e singurul caz din județ. Poți cita cât vrei wiki în maghiară dacă nu e exact ce scrie. Și aici e vorba de denumirea oficială a așezării și nu de altceva. Inainte de data asta acolo nu a fost sat. Nu cum e cazul satului Gelu că acolo a fost un “major” de exemplu.
Măi bulangiule unde te crezi? Kkt cu ochi șovinist. Marș în pm.
S-a trezit și Dobi și încă n-a băut. Rămâne să-mi explice unde a văzut șovinism în expunerea mea. Marș la barul de la colț! Ești asteptat!
Pardon? Nici macar n-am participat la discutie.
Da-da. Și marmota cu ciocolata sus în Alpi. Pe mine nu mă păcălești.
Urmareste-mi formularile, nu ma cobor la nivelul postarii la care faci referire. Ca e un “doctor” sub acoperire ce-mi foloseste uneori numele, din anumite neajunsuri si frustrari personale, e adevarat. Dar postarea cu limbaj colorat nu-mi apartine.
Tu crezi că duminică după masa eu nu an altceva mai bun de făcut?
Saracii de rrumani au fost expulsati de la munte la traian.
Și sărakurile au trebuit să muncească pământul evreului. Gata cu transhumanța getodacoromană bimilenară. De aia primesc și despăgubirile alea care se moștenesc din moș strămoș.🥴
Sper că a participat alături de Adrian Cozma și barmanul lui preferat, interlopul Dacian Ferrari, care la ziua de naștere a deputatului a împărțit lichiori bahice invitaților. Cine se aseamănă se adună! Dacian Ferrari a fost plătit regește de deputat, acesta oferindu-i o trecere libera prin Vama Halmeu pe schimbul lui Adiel Babici cu o mașină plină de țigări de contrabandă.
Multumesc pentru promovare. Nu exista reclama proasta. S-a vazut si la alegerile anterioare. Se va vedea si la urmatoarele.
c-block poti sa oferi ceva surse? Nu din rautate, dar imi place istoria. Multumesc.
Eu doar ce știu din ce povestesc localnicii. Când au fondat așezarea Mihai I era proaspăt născut 25.10.1921.
https://maps.hungaricana.hu/en/MOLTerkeptar/10418/view/?bbox=788%2C-2413%2C2402%2C-1714
@Kozmaring-ALUPIGUS bizgore!
Momentul artistic când adevărul te lovește brusc în față. Nici de vei sta în cap nu va dispărea. Așa cum nu dispar nici urmele svăbești ori evreiești din oraș. Iar dacă te deranjează pe undeva te invint sa te cari pe unde ai vinit.🤒😉 Acolo în cătunul tău natal de peste heghi, fără apă curentă ori canalizare nu există acest pericol. Dar drept vorbind nici civilizație nu ai parte. Un mic inconvenient.🤒🥴😵💫 Notează acolo. Noi cei de aici așa trăim, unul lângă celălalt. Cu bune și rele. De secole. Nu place? Atunci nu ne strica aerul. Cred că ai învățat unde e gara.😡😱🤬🤢
AlupigusComentator si tu esti bozgor imputit . Afla ca sunt bastinas al acestei obsti inainte ca s-a vii tu calare pe magar din stepa mongola .Asa ca fac ceva in gura la toti imputitii sovini ,iar cel caretrbuie s-a plece esti tu migratorule.
Pardon? Dacă tu ai fi băștinaș nu ai vorbi așa, sârmă!!!!!!! Băștinași ca și tine până acum 50 de ani numai cu lupa găseai prin urbe. Că nu erau. Sugi o ceapă. Pardon un praz. Migratorule. Ești nervoscă au demolat Unio și trebe să lași banii la exploatatorii capitaliști care s-au aciuat în locul fabricii? Aceea fabrică pe care și pe aia ați căpătat-o de-a moca? Sărăcie de om ce ești.