Vernisajul expoziţiei „O istorie insolită a manuscrisului românesc” a avut loc astăzi la Muzeul de Artă din Satu Mare, piesele de rezistenţă ce pot fi văzute fiind stiloul lui Tudor Arghezi, călimara lui George Coşbuc, o sugativă tampon tot a lui Coşbuc sau tocul de lucru al lui Şt. O. Iosif. Expoziția aparține Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.
Deschiderea expoziţiei a fost făcut de către Eugenia Oprescu, şef secţie Patrimoniu în cadrul Muzeului Național, scriitorul Ioan Groşan, directorul Muzeului Judeţean, Felician Pop şi directorul adjunct, Ovidiu Ardelean.
“Nici nu pot să exprim ce simt când ţin în mână un manuscris, pentru mine ele reprezintă un simbol al sensibilităţii, a măiestriei, în ele sunt gândurile cele mai frumoase care au fost închipuite, scrise şi rostite deodată împreună. Expoziţia lasă la dispoziţia oricui să îşi facă o impresie pe care să o adauge personalităţii scriitorilor prezenţi în imagini, cunoscuţi deja din literatură”, a spus Eugenia Oprescu.
Despre manuscrise și analiza lor a vorbit scriitorul Ioan Groșan, el atrăgând atenția tinerei generații să aibă mare grijă de cărți, că acestea vor fi foarte valoroase, dacă nu pentru conținut, pentru faptul că va dispărea hârtia, totul urmând să fie digitalizat.
“Expoziţia este un drum de la primele manuscrise ale cronicarilor moldoveni, români, până la ultimele manuscrise ale scriitorilor, a lui Nichita Stănescu, Emil Cioran, Eugen Ionescu. E foarte interesant să observi cum scriau, ce caligrafie aveau, dacă aveau ştersături, felul în care îşi concepeau pagina. Era un spectacol la cei mai mulţi dintre ei. Blaga avea un scris cu mărgeluţe, cu brizbrizuri, toate acestea ne au o imagine asupra scriitorului respectiv. Avem obiecte care au aparţinut personal scriitorilor români”, a spus scriitorul.
După deschiderea expoziţiei, Ioan Groşan şi-a prezentat romanul istoric „O sută de zile la porţile orientului”.
