Keratoconul este o afecțiune oculară care progresează lent și presupune deformarea corneei, de la o formă rotundă, normală aceasta se subțiază și se bombeză sub formă unui con. Se produce astfel o imagine neclară. Poate să apară la unul sau la ambii ochi și apare de obicei în adolescență. Vederea încețoșată provocată de keratocon este diferită față de imaginea neclară cauzată de miopie sau hipermetropie.
În prima etapă de boală, keratoconul provoacă vederea în ceață, distorsiunea imaginii și o sensibilitate crescută la lumină. Keratoconul poate evolua în ani, după care încetinește și apoi se stabilizează. Este posibil ca fiecare ochi să fie afectat în mod diferit, ușor, moderat sau sever.
Sfatul medical este să solicitați un consult oftalmologic la primele semne pe care le sesizați, mai cu seamă efectuarea unei investigații speciale, numită topografie corneeană, care ajută la depistarea keratoconului (aflarea grosimii corneei). Este important să nu se neglijeze să se ajungă la subțierea corneei, atunci intervenția chirurgicală devine mai complicată, recuperarea mai îndelungată, refacerea acuității vizuale mai lentă. Prin intervenție în fazele inițiale, acuitatea se poate recupera și se poate evita riscul de a ajunge în faza acută a Keratoconului, unde există riscul de a se pierde ochiul, ca organ.
Cauzele keratoconului:
• Frecarea la ochi: persoanele cu keratoconus pot deteriora mai uşor corneea datorită unor traumatisme minore cum ar fi frecarea la ochi.
• Unele studii susțin că boala de keratoconus ar avea cauze în evoluția anormală a corneei, prin lipsa unor importante fibre de ancorare care stabilizează structural corneea anterioară. Acest lucru determină bombarea corneei din cauza flexibilității crescute.
• Multe boli genetice sunt asociate cu keratoconul inclusiv Sindromul Down, Sindromul Marfan sau Sindromul Ehlers-Danlos
• Keratoconul începe în adolescenţă şi avansează până se ajunge la maturitate. O teorie pentru a explica de ce progresia keratoconului se opreşte la începutul maturității este că expunerea UV şi îmbătrânirea corneei sporeşte rigiditatea corneei şi previne progresia. Crosslinkingul corneean de colagen (CXL) este o procedură care accelerează acest proces natural, oprindu-se astfel progresia keratoconului în majoritatea cazurilor.
Simptomele keratoconului :
– Vedere neclară
– Nevoia de a schimba frecvent ochelarii sau lentilele de contact
– Vedere neclară care nu poate fi corectată prin portul ochelarilor
– Sensibilitate la lumină
– Dificultatea de a conduce pe timp de noapte
– Halouri (în special noaptea)
– Dureri de cap și ochi
În fazele avansate de keratoconus, pacientul poate resimți o încețoșare bruscă a vederii (hydrops acut) datorită infuziei bruște de lichid în corneea întinsă.
Este important de aflat dacă pacientul are pe cineva în familie cu keratoconus, deoarece se transmite pe cale genetică.
Pentru obținerea unui diagnostic se efectuează topografia corneeană, care este o procedură de diagnosticare noninvazivă, utilă în realizarea unei hărți topografice a curburilor de la suprafața corneei. Procedura se realizează în doar câteva minute și este nedureroasă.
Genetica, sistemul imunitar, stresul oxidativ, factorii endocrini, toate au un rol în dezvoltarea keratoconusului.
După stadiul de evoluție se clasifică astfel
– keratoconus ușor: < 48 D
– keratoconus mediu: 48 – 54 D
– keratocon sever: > 54 D
Tratamentul keratoconusului:
Keratoconul nu poate fi prevenit, nu există măsuri preventive specifice!
– Datorită neregularităților corneei, se încearcă o corecție a refracției prin folosirea ochelarilor sau a lentilelor de contact moi. Următoarea formă de corecție sunt lentilele de contact rigide gaz-permeabile, care mențin forma corneei, obținându-se astfel o corecție mai bună a vederii.
– Combinație de lentile: sunt necesare două lentile, una GPR care e purtată deasupra uneia moi. Lentila GPR oferă o vizibilitate mai bună și cea moale, confort.
– Lentilele Hibrid acest tip de lentilă are un mijloc RGP și este înconjurată de o periferie moale.
– Lentilele sclerale au un diametru mare care acoperă și partea albă a ochiului (sclera). Au avantajul că nu cad de pe ochi și nu intră praful sau particulele de murdărie sub ele
Dacă boala este avansată aceste metode de tratament nu sunt suficiente și se recurge la tratamentul UV-X Crosslinking sau transplant de cornee.
CLINICA DE OFTALMOLOGIE VITREUM
Dr. Levai Lehar
Strada Ady Endre nr. 11 Satu Mare
Telefon: 0740 231 559/ 0261 716 459
