Unul dintre cei doi bărbaţi care au intrat astăzi să cureţe o fântână din localitatea Pomi a decedat la spital. Cel de-al doilea a fost scos conştient de către pompierii militari, dar se află în continuare internat.
Filmul evenimentului
Doi bărbaţi, de 37 şi 42 de ani, din judeţul Satu Mare, s-au angajat să cureţe o fântână. Ei au ajuns în localitatea Pomi, iar după o înţelegere cu proprietarul fântânii, au coborât să îşi facă treaba. După câteva minute, proprietarul a încercat să comunice cu cei doi, doar că niciunul nu i-a răspuns. Atunci, proprietarul s-a gândit că poate au păţit ceva, şi a sunat la 112. Specialiştii în situaţii de urgenţe s-au prins imediat despre ce e vorba şi au trimis la faţa locului ambulanţe şi pompieri pentru a-i scoate. În tot acest timp mai mulţi localnici au vrut să coboare după ei să îi scoată, dar li s-a atras atenţia că fără un echipament adecvat pot să rămână şi ei în fântână, deoarece nu există oxigen.
După ce au ajuns la faţa locului, pompierii i-au scos pe cei doi. Bărbatul de 42 de ani era conştient, dar ce de-al doilea, de 37 de ani, a fost scos în stop cardio respirator şi hipotermie. Cu toate că a fost resuscitat, el a decedat la spital.
Explicaţiile specialiştilor
Un specialist a explicat pentru PortalSM cum a fost posibilă această tragedie. Fântâna vaea o adâncime mai are de 9 metri, iar la o adâncime mai mare de cinci metri există riscul ca oxigenul să nu fie suficient, sau să fie eliberate alte gaze din subsol. Se pare că muncitorii nu au verificat acest lucru. De obicei persoanele care curăţă fântâni verifică prezenţa oxigenului la adâncime cu o flacără. Omul nu îşi poate da seama uşor de lipsa oxigenului. Dacă flacăra arde, înseamnă că există oxigen iar lucrările pot fi efectuate, dar dacă flacăra se stinge înseamnă că nu există suficient oxigen iar persoanele respective trebuie să părăsească imediat zona. Unii specialişti preferă să coboare o lumânare aprinsă în fântână înainte de a efectua lucrări. Dacă lumânarea arde pe fundul fântânii, lucrările pot continua.
Se pare că muncitorii n-au verificat cu atenţie dacă există suficient oxigen. Astfel, unul dintre ei a plătit cu viaţa.
Presupunand ca e bioxidul de carbon responsabil de tragedie, legat de acesta este un caz cand a omorat 1700 de persoane. Totul s-a intamplat in Camerun, unde din fundul Lacului Nyos, de origine vulcanica, a iesit o imensa bula de gaz cu mare continut de bioxid de carbon, care s-a deversat pe poalele vulcanului, fiind mai greu decat aerul, asfixiind tot ce-a intalnit in cale pe o raza de 25 km. Totul s-a intamplat in 21 august 1986.
Aia ce a omorât pe oameni atunci a fost dioxină ca la accidentul din India de la Bhopal de la Union Carbide.
Lacul Nyos din Camerun este privit de localnici ca o veritabila gura de iad aducatoare de moarte si asta dupa ce, in urma cu 23 de ani, acesta a produs un numar incredibil de victime, peste 1700.
Totul a inceput in data de 21 august 1986, atunci cand localnicii din satul Nyos aflat in apropierea lacului cu acelasi nume, au fost alarmati de un zgomot puternic venit din interiorul apelor si de un puternic cutremur de pamant. Aproape instantaneu, o tromba de apa a tasnit din mijlocul lacului si din acesta s-a ivit un urias nor alb cu o lungime de peste 100 de metri, dupa cum sustin martorii oculari. Imediat dupa acest episod, animalele si oamenii au inceput brusc sa isi piarda cunostinta. Pe o raza de aproximativ 25 de kilometri, nimeni nu a rezistat atacului misteriosului nor, iar dinte sutele de persoane afectate, doar cateva si-au mai revenit la viata.
Norul a disparut dupa aproximativ 2 zile, lasand in urma aproximativ 1700 de victime umane si mii de animale moarte. Ca un sumbru exemplu, din satele Nyos si Kam, primele localitati atinse de norul ucigas, doar patru persoane au supravietuit. De atunci lacul si-a schimbat aspectul, apele odinioara albastre devenind intunecate si pline de plante moarte, un aspect sinistru care sustine numele de „lac al mortii” dat de localnici lacului Nyos.
Oamenii de stiinta nu au ajuns nici astazi la un consens in ceea ce priveste originile dezastrului. Este cert insa ca norul a fost format in mare parte de dioxod de carbon cu o concentratie extrem de mare. Acesta este letal atunci cand o persoana inhaleaza mai mult de 15 procente de CO2, moartea survenind in numai cateva minute. In rarele cazuri in care victima inhaleaza mai putin de 15 procente de CO2, gazul produce doar pierderea cunostintei. Cel mai probabil, dioxidul de carbon a fost eliberat in aer de o eruptie vulcanica, eruptie ce a dus la prabusirea unei parti a lacului intr-o uriasa caverna plina cu gaz. Lacul Nyos continua sa emane dioxid de carbon chiar si dupa 23 de ani de la producerea catastrofei iar in jurul sau, sansele de supravietuire fara un echipament adecvat sunt inca extrem de mici.