Ultima actualizare: ieri, 22:30
Locale

FOTO. Singura colecție de meteoriți din țară, la 170 km de Satu Mare

Unul dintre secretele Clujului e singura colectie de meteoriti din Romania, ascunsa intr-o incapere a Muzeului de Mineralogie, gazduit la sediul Universitatii Babes-Bolyai.

Colectia intruneste aproximativ 250 de exponate din intreaga lume, meteoriti cazuti pe toate cele 5 continente, unii dintre ei raritati la nivel mondial.

„E adevarat ca aici gasim cea mai mare colectie de meteoriti din Romania?”, am intrebat-o pe doamna Luminita Zaharia, cea care se ocupa de muzeu, cand am fost sa ne documentam.

„Nu, aici gasiti singura colectie de meteoriti din Romania!”, ne-a raspuns cu mandrie, conducandu-ne printre exponatele Muzeului de Mineralogie pana la raftul unde „pietrele ceresti” ne asteptau cuminti, constiente parca de importanta cunostintelor pe care le inglobeaza: misterele universului.

De-a lungul timpului, pe teritoriul Romaniei au fost inregistrate 9 caderi de meteoriti si 4 meteori, cea mai veche mentiune datand din anul 1962. Dintre acestia, doar pentru 8 s-a pastrat material, iar in cadrul colectiei de la Muzeul de Mineralogie se gasesc fragmente din 6 meteoriti romanesti: Mezo-Madaras (Madaras, Mures), Ohaba (Alba), Zsadany (Cornesti, Timisoara), Mocs (Mociu, Cluj), Sopot (Dolj) si Plescoi (Buzau).

Cateva informatii despre meteoritii din colectie:

– toti sunt de tip pietrosi condritici

– cele mai vechi fragmente meteoritice propriu-zise recuperate sunt din 1852, de la Madaras, judetul Mures

– cea mai mare cantitate a rezultat din caderea de la Mociu – denumirea stiintifica este „meteoritul de la Mocs”, judetul Cluj (anul caderii: 1882)

– cel mai “tanar” meteorit este “Plescoi”, cazut in 2008 in localitatea cu acelasi nume din jud. Buzau, cu o greutate initiala de 6.9 kg si aflat la acest moment in custodia muzeului.
Meteoritul de la Mociu, judetul Cluj – Meteoritul initial (minim 300 kg) se presupune ca a explodat de 3 ori succesiv pana sa aterizeze la suprafata, sub forma de fragmente. Aceasta presupunere se bazeaza pe caracteristicile suprafetei crustei de topire (neagra) de la suprafata fragmentelor meteoritice.

Sursa: cluj.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.