Ultima actualizare: azi, 20:09
Locale

FOTO. Luminătorii satelor, ediţia 2019. Ei au contribuit la dezvoltarea spirituală a localităţilor

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare a organizat astăzi cea de-a IX – a ediție a Galei de premiere „Luminătorii satelor”.

În cadrul acestui eveniment au fost premiate personalităţile locale care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea spirituală a localităţilor din care provin.

Acest eveniment este extrem de relevant pentru conturarea profilului identitar al acestor meleaguri. Sunt evidenţiaţi oamenii care prin eforturile lor au luminat viaţa culturală a comunităţilor din care provin, de a recunoaşte public meritele acestor oameni.

Luminătorii satelor au fost şi vor rămâne modele pentru toţi cei care pot conştientiza utilitatea unor asemenea demersuri culturale. Judeţul Satu Mare este singurul din ţară care organizează o manifestare de acest gen prin care sunt celebrate valorile culturale şi spirituale de pe întreg cuprinsul judeţului.

Diplomele și premiile celei de-a IX – a ediții a acestei gale au fost înmânate de președintele Consiliului Județean Satu Mare – Pataki Csaba, managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare – Robert Laszlo, și inițiatorul acestui eveniment – Felician Pop.

Programul artistic a fost susținul de către: Petrică Mureșan, Ansamblul Folcloric al Județului “DORURI SĂTMĂRENE” și Ansamblul Folcloric al Județului „Szamoshát”.

Prezentare „Luminătorii Satelor” ediția a IX -a – 2019:

  1. Bendel József -Tășnad

Este membru fondator al Asociației Culturale Ady-Kölcsey, fiind animatorul tuturor activităților organizate de asociație. De asemenea, face parte de la început, din grupul de redacție al periodicului „Tasnádi tükör”  (Oglinda Tășnădeană) care conține informații, rapoarte, știri și documente despre evenimentele din orașul Tășnad și împrejurimi.

De obicei, comunele limitrofe orașului îi cer ajutorul în organizarea evenimentelor culturale și obștești.

De asemenea, organizează conferințe de succes pentru popularizarea istoriei, culturii și rolului administrativ al orașului în diferite epoci, invitând specialiști, oameni de cultură și savanți recunoscuți atât pe plan intern cât și internațional. În activitatea domniei sale este de remarcat aportul deosebit în realizarea și întreținerea relațiilor bilaterale cu localitățile înfrățite cu orașul Tășnad.

  1. Gheorghe Berende – localitatea Prilog, comuna Orașu Nou

Un prilogan întruchipând spiritul oșenesc în toată forța luminoasă a exprimării prin danț și țâpuritură, Gheorghe Berende a participat de-a lungul anilor, la diverse activități cultural-artistice de cunoaștere și promovare a valorilor autentice din Țara Oașului, implicându-se cu dăruire și dragoste profundă față de tradițiile ancestrale românești:

Premii și distincții:

Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă – Negrești-Oaș

  • 2015 – Premiul I – Colindătorii din Prilog
  • 2019 – Premiul II – Grupul de colindători din Prilog
  1. Dorel Feher – comuna Odoreu

Dorel Feher s-a remarcat de-a lungul vremii ca un inspirat animator cultural local, activând în cadrul Cenaclului ”Preludii” din Odoreu, unul dintre cel mai valoroase cenacluri din județul nostru.

Trebuie să remarcăm faptul că întreaga familie Feher este una culturală, în care educația spirituală este una din componentele de bază ale vieții de familie: soția lui, Antonela, a fost de asemenea membră a acestui cenaclu, iar copiii lor, Valentin și Cătălin, evoluează la rândul lor în formații artistice, având deja la activ, mai multe spectacole de înaltă ținută organizate în țară și în străinătate.

  1. Vlad Jurchiș – comuna Beltiug

A început să cânte în fanda condusă de Mircea Câcu, încă de la vârsta de 9 ani, fiind cel mai tânăr membru. Primul instrument a fost trompeta, pe urmă a urma saxofonul și clarinetul. La vârsta de 16 ani a prins dragoste de muzica populară și a urmat cursurile de Arte Satu Mare, la clasa profesorului Petrică Voropciuc.

A urmat apoi la Cluj Napoca, Școala de Arte „Tudor Jarda”, unde a studiat cu profesorul Ciprian Poenar.

Este laureat al Festivalului Concurs „Taragotul de aur” fiind apreciat de mebrii juriului format din Dumitru Fărcaș, Dan Gâdea și Ioan Berci.

A fost membru al Ansamblului studențesc „Mărțișorul”, condus chiar de maestrul Dumitru Fărcaș, timp de 4 ani și a efectuat un turneu internațional în Franța, plus multe spectacole la Cluj, Timișoara și peste tot în țară. În ultimii 2 ani de studenție, profesor și îndrumător i-a fost Ioan Berci, care l-a ajutat să înregistreze șapte melodii din Zona Codrului.

Face parte din Ansamblul „Cetatea Codrului” Ardud, împreună cu Ionică Hainal, Vlad Pașca și mulți alți interpreți reprezentativi.

  1. Krisztian Erika – comuna Dorolț

Locuiește în comuna Dorolț și lucrează ca asistent farmacist.

Din punct de vedere  al vieții culturale, din anul 2017 este președinte al Asociației pentru păstrarea valorilor culturale Dorolț.

Misiunea ei este  cunoașterea, transmiterea, păstrarea și promovarea tradițiilor si folclorului, specifice comunei și zonei în care trăiește.

În acești ani, în cadrul Asociației, a organizat mai multe evenimente culturale care au contribuit la întărirea spiritului cultural din această comună.

Tot în cadrul Asociației a înființat ansamblul de dans popular maghiar ,,PUSZTADAROCI PÜNKÖSDI RÓZSÁK,,  și formația de țitere, ,,PUSZTADARÓCI VADRÓZSÁK,,

  1. Ioan Mișca – comuna Târșolț

Și-a început activitatea didactică în 1955 ca învăţător necalificat la Şcoala Elementară Târşolţ, apoi ca profesor calificat de Istorie – Geografie, din anul 1971, la Şcoala Târşolţ, până în 1997, obţinând gradele didactice II şi I, când s-a pensionat. A fost instructor şi regizor al formaţiei de Teatru nescris din Târşolţ, cu care a participat în perioada 1979-1989 la Festivalul Naţional Cântarea României, unde a obţinut Premiul I de patru ori. Preocupat de a reda în scris viaţa socială, religioasă, tradiţiile şi obiceiurile străvechi ale locuitorilor din Ţârşolţ, a publicat în anul 2011, cartea „Târşolţ – vatră a credinţei”, cu o prefaţă  scrisă de preotul canonic Iacob Feier,

În 2018  publică cartea de autor  „Pe o măgură de vis”,  ediție îngrijită de Mihaela Grigorean, prefața Mihaela Grigorean. Cartea a apărut cu sprijinul Primăriei şi Consiliului local Târşolţ și a fost lansată în august la Centrul de informare turistică din Târșolț, bucurându-se de un mare succes și entuziasm în rândul participanților, invitaților, dar mai ales, a reverberat cu sufletul oșenilor întorși acasă din străinătate.

  1. Loredana Morar – comuna Micula

Loredana Morar este profesor de învăţământ primar la Şcoala Gimnazială  “ Gellért Sándor “ din Micula din 1995.

De-a lungul carierei a desfăşurat o bogată activitate educativă şi culturală, formând generaţiile tinere în spiritul multietnic, intercultural şi religios, având în vedere faptul că în comuna Micula, convieţuiesc patru etnii: români, maghiari, ucraineni şi rromi.

A participat  la diferite activităţi cultural-artistice şi nu numai, pe diferite nivele de performanţă: local, judeţean, naţional .

Dintre acestea am aminti:

“ Împreună pentru un viitor comun! ”  – membru  în Asociaţia de Păstrare şi Promovare a Tradiţiilor şi Meşteşugurilor Populare  < ZESTREA > – Micula;

“ Festivalul Folcloric al Naţionalităţilor “ – Bogdand , SM– participant cu grupul ucrainean

“ Festivalul Dansurilor Populare Interetnice şi Internaţionale “ – Vârşolţ, Sălaj – participant cu grupul de rromi

Concursul internaţional “ Porţi Verzi – Porţi Secuieşti – Locul I  – Bruxelles la categoria        “ Tradiţii şi obiceiuri de iarnă “ cu grupul român

Festivalul Internaţional de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni – Sighet – participant cu grupul ucrainean

SAMFEST Satu Mare – Festival Coral International – 2006, 2009, 2012 – membru organizator

  1. Osóczki Adél – comuna Tiream

Osoczki Adel este învățătoare la Școala cu clasele I-VIII din Tiream. Este conducătorul și instructorul formației de dansuri populare, unde se învață dansuri șvăbești și maghiare. Organizează spectacole cu ocazia sărbătorilor. Participă frecvent la zilele comunelor învecinate, la întâlnirile șvabilor din zonă unde prezintă deopotrivă dansuri germane și maghiare.

Osotzki Adel este preocupată și de păstrarea obiceiurilor și tradițiilor din localitate, de decenii organizează și conduce „Aruncatul Ouălor de Paști”, eveniment ce se desfășoară în Lunea de Paști pe strada principală din localitate.

Acest obicei a fost adus de șvabii colonizați în secolul XVIII din Zona Pădurea Negră, Germania. Astăzi acest obicei, răspândit în rândul șvabilor din Nord Vestul României, mai există doar în localitatea Tiream și încă într-o localitate din Germania.

  1. Simina Pop – localitatea Soconzel, comuna Socond

Este profesor de limba engleză la Școala Gimnazială Socond din anul 2013 și doctorand al Școlii Doctorale de Filologie a Universității Tehnice din Cluj Napoca, cu o cercetarea asupra ipostazelor demonicului în literatura română.

Autoare a multiple articole publicate la nivel național și internațional, în limba romană și în limba engleză, Simina Pop se remarcă în peisajul cultural sătmărean prin determinare și originalitate scriitoricească. Una dintre realizările notabile ale dânsei este participarea in calitate de membru în echipa de tehnoredactare, editare și cercetare antropologică și etnografică a arealului teritorial cuprins între Ardud și Beltiug, cercetare finalizată cu apariția volumului „Sita de ceară”, autor prof. univ. dr. George Achim.

  1. Szőcsi Izidor – comuna Pișcolt

Szőcsi Izidor este un cunoscut animator al tradiției romilor din sudul județului Satu Mare, mai precis din comuna Pișcolt.

În urmă cu doi ani a avut inițiativa de a alcătui o formație de dansuri țigănești numită ”Fekete tulipan” cu care a prezentat în acest interval mai multe spectacole în comună dar și în multe alte localități din județ.

Evoluția spectaculoasă a dansatorilor din Pișcolt a putut fi admirată și cu prilejul spectacolului organizat în cinstea Zilei Internaționale a Rromilor organizat anul acesta pe 14 aprilie la Casa de Cultură a Sindicatelor din Satu Mare.

Este remarcabil faptul că Szocsi Izidor a avut o inițiativă particulară, el fiind singurul susținător al acestei formații care duce mai departe frumoasele tradiții ale rromilor din această parte a județului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.